Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie, 2017

Cum te înfrânge sistemul pe care ar trebui să îl controlezi

Am trecut sâmbătă pe străduțele din spatele ministerelor de la Piața Constituției și am dat peste ruinele astea care zac acolo de mai bine de un deceniu. Îmi imaginez că în fiecare guvern nou, de cel puțin 10 ani încoace, se întâmplă următoarea situație fictivă. 

Undeva pe la ultimul etaj al Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și a Fondurilor Europene, imediat după învestire, îi strânge ăsta pe secretarii de stat și pe ministrul delegat la o țigară menită să le sărbătorească victoria. E frig și de asta stau toți îngrămădiți pe balconul prea mic. Toți trag însetați din țigări. Nu și el, el pufăie din pipă și îi privește patern. La un moment-dat strâmbă din nas și zice grupului de zgribuliți:

- Băi! Ce naiba e acolo jos?
- Unde domn' ministru? zice un secretar cu funduri de sifon.
- Acolo unde sunt boschetarii ăia strânși în jurul focului.
- Aaaa. E o casă abandonată. E acolo din totdeauna! zvâcnește ministrul delegat ce nu era la prima lui țigară de victorie.

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Cu ce te alegi tu ca client după un brainstorming cu bloggeri?

Pentru cine a fost la Social Media Camp-urile de la Pârâul Rece, noțiunea de one hour brief nu este una nouă. Pentru ceilalți voi explica eu puțin cam ce înseamnă: 5-7 oameni aleși random formează o echipă care trebuie să rezolve într-o oră un brief primit de la client.

O oră în care oamenii aceia, care se știu mai bine sau mai puțin, trebuie să citească și să înțeleagă brief-ul, să se gândească la un mod în care îl pot rezolva și eventual să și producă foto/video care să susțină prezentarea pe care urmează să o țină în față unui juriu.

Este un exercițiu interesant, dar orice om de agenție de publicitate poate să confirme că o oră este prea puțin pentru a gândi o campanie cap-coadă. Cu toate astea, este un exercițiu distractiv care a dat în trecut tot felul de idei și execuții năstrușnice - pentru că în zona asta se învârt lucrurile rezultate după această oră.

Acum câteva săptămâni, cei de la Caroli Foods au lansat o invitație asemănătoare unor bloggeri și oameni de agenții - invitaț…

Fix când mă gândeam că moare Blogspot-ul... bum template-uri noi

Îmi doream să dau un titlu mai senzațional, ceva a la un tabloid de succes, dar mi-am dat seama că în realitate nu interesează pe nimeni. Cine naiba își mai face blog pe Blogger sau Blogspot cum mai este cunoscut? Toți sunt pe servere proprii, hosting de o bere pe lună și toate astea. Ultimii bloggeri stau pe soluții gratuite și cu un viitor incert.

Ca în orice relație abuzivă, mi-a fost frică să fug de Blogger. Dacă mă bate și mă penalizează în căutări? Dacă îmi scade page rank-ul? Mai există page rank? Nici nu contează. Am rămas alături de el de aproape 12 ani. Ca să fiu sincer, mai mult din comoditate. Făcea cam tot ce aveam nevoie fără bătaie de cap.

La început a fost mai greu că el e urâțel de felul lui, dar cu 10 dolari rezolvi și problema asta la niște băieți vietnamezi care abia înțeleg engleză. Reușesc să facă minuni. Un fel de cremă anti rid din reclame, doar că invers. În loc să îți ia 10 ani, te propulsează 10 ani în viitor și te aduce la nivelul actual de cum ar trebui s…

Niciodată să nu subestimați puterea internetului... err a trollilor

Înainte de a înțelege puțin despre ce e vorba în filmulețul de mai jos, este necesar un pic de background story. Imediat după ce Trump a fost numit președinte, Shia 'ăla din Transformers' LaBeouf a început un proiect interactiv numit He Will Not Divide Us.

Proiect constând într-un livestream non stop din curtea unei galerii de artă unde anti-trumpi se adunau și scandau în cor "He will not divide us!". Ocazional mai venea și el și o ardea pe acolo câteva ore. Un fel de protest-instalație de artă contemporană. Nimic rău până aici și Shia a zis că vrea să îl țină cel puțin 4 ani sau mai bine spus cât timp e Trump președinte.

Buba a început să apară când 4chan-ul, în special secțiunea /pol/, a început să trolleze ieșirile astea organizate la protestul dat live pe internet. Filmulețul ăsta prezintă o selecție cu trollingul făcut. Ca o paranteză, înțeleg motivația lui Shia, dar rezultatul e unul care pică în sfera penibilului.

N-a durat mult și stream-ul care trebuia să fi…

Din categoria de lucruri la care mi-ar plăcea să fiu mai bun: fotografiatul

Mă uitam ieri la interviul lui Alex cu Vlad Eftenie despre fotografie în general și mă gândeam cum de nu s-a prins niciodată talentul de mine. Nu de ce, ci cum. Știu exact care sunt problemele și de ce niciodată n-am trecut la un nivel superior. Nu sunt o surpriză, dar poate primul pas spre vindecare e să le înșir frumos pe o listă.

Aș vrea să le am în minte și să mă forțez să trec peste.

Fără să mai batem pasul pe loc, să înceapă marea înșiruire!

Sufăr de GAS (gear acquisition syndrome). Niciodată nu mă mulțumește camera pe care o am. Aș dori un obiectiv mai bun, un model mai nou, ah n-am filtrul ăla sau alte zeci de scuze de gen. Realitatea e că niciodată n-am avut camere care să nu fie câteva clase peste capabilitățile mele.

Problema nu este la hardware, ci la idiotul din spatele ei. Zilele astea se fac fotografii extrem de bune chiar și cu telefoanele mobile - ca să nu mai zic de camere dedicate care au toate funcționalitățile din lume.

Sunt zgârcit la declanșări. N-am făcut și nic…

Concurs pentru bloggeri: scrie despre aprecieri și câștigă o excursie în doi în Viena

Umblă un zvon că noi românii nu prea le avem cu aprecierea, să fim serioși, chiar nu le avem. Asta a demonstrat și un sondaj făcut de cei de la Caroli pe care l-am răsfoit acum vreo săptămână. Bărbații cred că trebuie gesturi mari și rare de arătare a aprecierii, femeilor vor mici și dese. Total pe lângă unii de ceilalți.

Ca să balanseze puțin situația, sau doar să aducă puțin în vorbă aprecierile, ei organizează zilele astea un concurs pentru bloggeri cu o temă simplă: scrie despre pe blog cel mai frumos gest de apreciere făcut sau primit și poți câștiga o excursie în doi în Viena sau experiențe romantice în țară. 

Premiile sunt oferite de Caroli.

Odată scris pe blog, înscrie articolul respectiv și share-urile date pe Facebook pe sissiromania.ro/bloggers, iar juriul format din mine și alți 4 bloggeri vor alege cel mai cu moț articol. Și când zic moț, nu mă refer la importanța gestului ci cât la cum este scris postul pe blog (creativitate, emoție, practicabilitate și cât de inspirați…

Am inventat un nou curent: reciclatul retroactiv

Weekend-ul ăsta m-am gândit că îmi era prea ușor, trebuia să merg la un super LAN Party #blp13, așa că am decis ad-hoc să îmi complic viața: parcă ar merge să fac puțină ordine în boxă. Maxim jumătate de oră maxim și totul e isprăvit - mi-am spus în gând când am coborât sâmbătă dimineața pe la 10. Eh...

Patru ore jumătate mai târziu, eram înfrânt. Obosit, cu început de febră musculară și cu doar o treime din munca necesară, am făcut o românească și am lăsat pe duminică restul. Ca să înțelegeți ce am găsit acolo, imaginați-vă că am descoperit rezerva strategică de borcane și sticle goale a nației noastre de români - pentru că se știe că un borcan nu se aruncă niciodată. Se ține acolo pentru altădată.

Sute de sticle și borcane frumos păstrate pentru acel moment când o să fie nevoie de ele.

Ei bine, n-a mai fost nevoie de ele de o groază de ani, dar asta nu le-a împiedicat să se strângă frumos în cei 20-24 de metri pătrați ai boxei. N-ai de unde să știi când ai nevoie peste noapte de 50…

Monitoarele de gaming, 9 ani mai târziu

Săptămâna trecută am dat o fugă să văd cele mai noi monitoare de gaming de la Samsung și mi-am adus aminte de o întâmplare la un lan party de acum 9 ani. Ne-am strâns noi în sufrageria unui prieten și ne-am chinuit regulamentar să facem rețeaua să meargă. Pe vremea aia așa stăteau lucrurile, te strângeai, băgai niște bere și vreo 5 ore te chinuiai să vă vadă rețeaua pe toți.

Octavian Fulger de la WASD primise un monitor de gaming în teste și l-a adus la micul nostru lan party. Ca să înțelegeți ce însemna atunci un monitor de gaming, noi majoritatea încă eram pe monitoare cu tub. Era science fiction ideea de monitor led de gaming.

Ăsta mai avea în plus și comenzile pe touch. Incredibil. Nici nu apăruse prima generație de Iphone, touch-ul era la nivelul fantezist de tehnologie. Eh. Pleacă Fulger să ia niște ceva și ne lasă pe noi, maimuțele, cu monitorul cu touch.

Nu exagerez, cred că 30-40 de minute ne-am chinuit să îl pornim. Ceva nu se lega. Încercam să îl atingem în toate felurile …

Social Media Summit București 2017

S-au vorbit multe ieri la Social Media Summit, dar un lucru m-a bucurat enorm: Este oficial! Facebook Apps au murit și au fost declarate moarte în cadrul unei conferințe. Poate părea amuzant pentru unii, alții știau asta de 2-3 ani, dar e bine că în sfârșit putem închide capitolul ăsta rușinos din social media.

În rest, blogging-ul a fost declarat market standard și a ajuns într-o zonă de normalitate similară socialului (dpdv al canalelor de comunicare). Nu mai e nimic special să fii blogger, la fel cum toată lumea se așteaptă ca un brand să fie social. Viitorul stă sub semnul videoului și a creatorilor de conținut video. Vloggerii sunt factorul exotic de anul trecut pentru oamenii din comunicare.

Partea a doua a zilei a venit cu o inițiativă interesantă: introducerea în clasificarea ocupațiilor din România a job-urilor astea apărute în ultimii ani: ux designer, socia media manager, front end etc.

Insight-ul este unul destul de amuzant, mai toată lumea care lucrează pe un job din ace…