Treceți la conținutul principal

Bartender România - Gala!

Bartender Romania - Gala!

Despre Bartender România am povestit puțin într-un articol mai vechi și voi rezuma cumva ce am scris că unii oameni sunt leneși: este un reality show cu experți în mixologie pentru că nu pot să le spun barmani. În primul rând pentru că sunt mai bine îmbrăcați și au un talent vast superior de a amesteca băuturi în licori delicioase, fața de un barman obișnuit.

Eh. Aseară a fost finala proiectului ce a durat aproape un an și am fost și eu prezent acolo. Chiar dacă primele poze lasă impresia că am spionat din exterior, m-au primit așa average cum eram îmbrăcat.

Bartender Romania - Gala!

Odată intrat, m-am simțit ca la o veritabilă petrecere demnă de orice spion britanic cu prefix scurt din 3 cifre. Domnișoare îmbrăcate în rochii de seară ce te scanau rapid și decideau imediat dacă te vor băga sau nu în seamă, domni la patru ace ce erau preocupați de a vorbi business în cuvinte codate și experți în mixologie care abia așteptau să le ceri ceva care să îi pună în încurcătură - măcar așa de ochii lumii.

N-am fost eu ăla care să îi pună în dificultate, sunt un băiat simplu care apreciază ginul tonic reinterpretat cu mango. Cu toate astea, am zăbovit preț de câteva ore printre acest high class bucureștean de party-uri selecte.

Bartender Romania - Gala!

Atmosfera a fost destul de statică. Grupulețele cu greu s-au intersectat unul cu altul, iar de dans pe acordurile muzicale nici n-a fost vorba, deși trebuie să recunosc că după vreo două gin-uri m-aș fi făcut puțin de râs cu mișcarile mele Expirat 2005.

Toată acțiunea s-a întâmplat pe scenă unde cei 5 barmarni din imaginea de mai sus s-au întrecut în a crea ceva inedit și special pentru cei 3 jurați internaționali. Jurați de care eu personal n-am auzit, dar care au făcut sala să șușotească în momentul anunțării lor.

Până la urmă Claudiu Mnerau i-a impresionat și a fost desemnat câștigătorul Bartender România.

Bartender Romania - Gala!

Ce voiam să zic este că poate să fie interesant să mai iei din când o doză de high class că să știi ce se întâmplă pe acolo. Ca să fiu sincer, nu este genul meu de distracție. Puțin cam prea static și prea mult pe bisericuțe.

Eu sunt mai de la țară puțin și toată atmosfera asta festivă cu oameni parcă desprinși de pe coperțile glamourului nu mi se potrivește - și asta poate să confirme orice mă cunoaște și vede că mă îmbrac ca skater boy bătrân în mizerie.

Bartender Romania - Gala!

Cu toate astea, zona asta de mixologie este una care vorbește pe limba mea. Și îmi vorbește din ce în ce mai suav cu cât experimentez mai mult. Nu știu dacă am făcut pe careva curios, dar zic să experimentați pe viu ceea ce zic la Flair Angel sau digital pe contul Bartender România de vimeo unde sunt puse video-urile din reality show.

Bartender Romania - Gala!

Dar tot mai bine e să experimentezi pe viu. O dată, de două ori, de mai multe ori.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.