Treceți la conținutul principal

Nicio săptămână fără o bere nouă: Silva Romanian Pale Ale

Silva Romanian Pale Ale

Am scris în ultima lună despre lansări de beri mai mult decât am scris tot anul trecut. Nu mă plâng, cineva trebuie să facă munca asta grea de degustare și mă bucur că tot am ocazia să încerc ceva nou. Ca de exemplu sortimentul ăsta nou de Silva pe care îl vânez de vreo 2 zile.

Inițial l-am văzut la Alin Popescu pe Facebook și imediat am dat iama la supermarket să guste și ochiul meu. Fără succes din păcate. Ieri, în schimb, eram la o petrecere câmpenească și văd un vecin de masă că își ia o Silva blondă. Remarc eticheta nouă așa că îmi încerc norocul și întreb domnișoara care ne servea dacă au cumva o bere nouă de la Silva. Da! Ale, nu?

Silva Romanian Pale Ale, căreia mie tot îmi vine să zic Silva IPA sau măcar RIPA, aduce a India Pale Ale. Are un gust pregnant care te ia imediat în primire, ca apoi de la a 2-3 gură să începi să simți și ceva citric. Când deja ai ajuns la 5-6 gură, începi să te obișnuiești cu tot amalgamul ăsta de arome și parfum. Cel puțin așa mi s-a întâmplat mie aseară.

Este puternică, este interesantă și din păcate nu știu cât costă ca să pot să îmi fac un calcul cu cine ar trebui să o compar. Având în vedere locul unde am găsit-o, Mântuleasa 40, tind să cred că nu e poziționată prea sus din punct de vedere al prețului. Poate cam cât costă o Silva neagră sau prin zona aia oricum.

În cazul ăsta, eu cred că va prinde frumușel la un public educat în arta hameiului. Mai ales că și arată bine. Eticheta aduce puțin a bere craft și îmi place de mor, doar că îmi place doar pe Romanian Pale Ale. Pe brună și pe blondă nu mă încântă și aș putea chiar să mă agit spunând că și-au pierdut identitatea, dar atunci ar vorbi boșorogul din mine care ar refuza orice schimbare că nu e ca odinioară.

Oricum, eu recomand să o încercați. Și închei spunând că se anunță o vară interesantă din punct de vedere al varietății berilor la draft.

#abiaaștept

[later edit] Am primit un comentariu cu prețul din magazin a  unei Silva Romanian Pale Ale: 3.7 lei. Asta o situează în zona brunei, așa cum am presupus. E un preț bun care o să o facă destul de populară.

Comentarii

  1. Salut, zi mi cum sta cu mălaiul...la propriu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai noroc că am o poză cu eticheta de pe spate. Nu are. Apă, hamei și malț din orz. Orz fiind chiar subliniat. Prețul tot nu l-am aflat. Dacă o găsești prin magazine înaintea mea dă-mi și mie un semn. Mulțumesc.

      Ștergere
    2. Se gaseste in Carrefour. 3,7 lei. Are un gust diferit fata de ce am baut pana acum. Am incercat destule. Mie imi place. In general beau Silva dark, am vazut ca acum se numeste Neagra Legendara. Este mai buna decat Dark-ul vechi.

      Ștergere
  2. Au scos malaiul si de la cea blonda, nice!

    RăspundețiȘtergere
  3. Da nu are mălai. Dar de unde apare tăria de 5.5%?
    Și de ce este asa parfumata ca hameiul miroase altfel.
    Cică floral și citric, adică prafuri.
    Fără explicații rămâne doar un experiment, iar noi suntem cobaii.
    Oricum nici o bere nu mai este doar bere.
    Noi nu mai consumam de mult produse, doar mărci.
    Și nu este tot una.
    Spor la testare.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tăria nu apare de la mălai. Există și alte sortimente de beri care sunt parfumate. Nu totul e un pills. Nu totul e o conspirație și cu siguranță dacii n-au construit tunele pe sub Marea Neagră.

      Acum pot doar să îți urez succes în îți face bere singur acasă. În modul ăsta cu siguranță îți poți răspunde la o parte din întrebările de mai sus.

      Ștergere
  4. Nu spun nimic de caramelul ars și ăsta este gustul predominant. Calitatea unei beri nu constă în tărie, o bere are un gust aparte și nu este forțată să fie gata în cinci zile. Tot procesul durează 21 de zile. Niciodată nu se va compara cu Soproni Black sau cu Pilsner Urquell Black.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Avem sute de mii de abonați, dar ce le vindem?

Săptămâna trecută am fost la prezentarea studiului InfluenceMe: A 360 Perspective on Romanian Influencers (comunicat de presa & infografic) unde prin spatele sălii se mustăcea când se vorbea de sutele de mii de views, afișări și abonați pe care influențatorii autohtoni le au. Nu pentru că e ceva în neregulă cu aceste cifre, ci pentru că grosul acestor cifre reprezintă o generație căreia îi este greu să vinzi ceva.

Azi de dimineață un reportaj de pe Pro Tv vorbea despre procentul de 23% dintre tinerii între 20 și 24 de ani care preferă să nu își continue studiile sau să nu se angajeze pentru că le este mai comod să stea pe ajutoare de la stat sau pe banii părințiilor.

Cred că acum o lună vedeam pe Facebook pe un prieten care se plângea de al 3-lea caz de tânăr care a renunțat la job în prima zi de muncă și încerca să înțeleagă ce naiba era în capul lor de au cedat atât de repede mai ales că job-ul era în zona de IT.

Pui toate astea cap la cap și începi să îți faci griji ca om de m…

Mirajul legumelor și fructelor de la țăran

Dacă te-ai uita în gura Internetului, ai putea să te juri că nu există legumă mai bună ca cea de la țăran. Că ăla o crește cum se făcea odinioară - cu mâinile și multă trudă - și cel mai probabil bio pentru că nivelul de tehnologizare se știe că e la nivelul Marii Uniri. Ajută și că o mână de hipsteri s-au apucat de agricultură și acum vând roșii cu povești demne de Oscaruri.

Problema e că realitatea stă puțin diferit. E mai scump la țărani și legumele nu prea sunt demne de pozat pe Instagram. Și nici n-au tot timpul quinoa. Și parcă au și program scurt și nu îi găsești la 10 seara. Și parcă îți aduci aminte că ai găsit niște viermi în cireșele alea luate anul trecut. Și parcă nici nu ai chef de conversație și tocmeală. Și multe alte scuze.

Gustul diferit nu îl contest, deși dacă e să fiu sincer diferență e doar între legumele românești vs cele străine, iar aia e lesne de explicat prin climă, sol și soiuri diferite. Nu sunt absurd și înțeleg că e vorba de produse diferite, mai ales i…

Cifrele primelor 3 săptămâni cu un cățel

Pentru că tot mă luase puțin la mișto Vali că mi-am luat câine pentru like-uri și engagement pe rețelele sociale, m-am gândit să aștern pe blog niște numere referitoare la ce înseamnă să îți iei un câine.

Poate ajută pe careva, poate nu - este un exercițiu interesant.

Costul inițial: cumpărat câine și niște basic stuff pe care să le aibă prin casă (mâncare pentru aproximativ 2 luni, pătură, țarc, castroane și pad-uri pe care să își facă nevoile): 3588 RON. O bună parte din costul ăsta reprezintă costul de achiziție în sine care poate să varieze în funcție de unde iei câine. Ca idee - diferența de preț între o canisă din Timișoara și una din București este de 1835 RON.

Costul cu entertainment pentru câine - jucărele, lesă și zgardă: 323 RON. Eu aici am avut noroc cu un prieten care mi-a dat o mulțime de prostioare care le-au rămas mici câinilor lui. În funcție de unde iei jucăriile respective, prețul poate să crească vertiginos. Când vine vorba de lesă și zgardă vă recomand să fiți zg…