Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai, 2017

Noaptea Statuilor Vivante (30 mai - 5 iunie) în 9 poze aproape reprezentative

Zilele astea se întâmplă a șaptea ediție a Festivalului Internațional de Statui Vivante (FISV 2017), festival de care eu n-aveam habar până acum vreo 2 săptămâni, așa că n-am pierdut ocazia și am dat aseară o fugă să văd despre ce e vorba.

Am zăbovit cam o oră și a fost distractiv. Plin curioși și prichindei care pur și simplu erau cu gurile până la urechi și alergau de la o statuie la alta. La statuia lui Bell erau vreo 4 care încercau fără succes să își sune tați, spre deliciul tuturor oamenilor din jur care le făceau poze.

De fapt asta a fost cumva laitmotivul celor care au mers acolo - vreau să privesc spectacolele prin ecranul telefoanelor. Voi să nu faceți ca ei, poate doar un selfie între pauze, dar cam atât. E păcat altfel.

Un spectacol în general durează 5 minute, cu 2 minute pauză și apoi o iau de la capăt - așa că este ușor să bifez tot într-un timp relativ scurt. Accesul e gratuit, iar programul îl pun cu copy paste mai jos:

Marți, 30 mai, ora 20.00  -Deschiderea oficială …

Poluarea luminoasă o problemă care n-ar trebui să îi deranjeze doar pe fotografii de astronomie

Prima oară când am conștientizat că eu n-am văzut, sau cel puțin nu țineam minte să fii văzut, un cer burdușit cu stele și constelații a fost acum vreo 3-4 ani în Deltă. Eram pe un fel de casă plutitoare, pe un braț slab circulat, la vreo 10-20 de kilometri de orice așezare umana și cu o bere în bot.

Atunci am ridicat capul precum mă îndemna proverbialul privește cerul și m-am minunat. În ziua aia absolut ordinară de septembrie, cerul era senin și bogat în constelații. Fix ca pe Internet în pozele alea de te întrebi unde naiba au fost făcute că la tine în oraș nu vezi nici măcar o mână de stele.

Tot timpul am presupus că e vorba de smog-ul din oraș care reduce spectacolul astronomic la un show jucat de amatorii sictiriți, dar asta pățești și dacă te îndepărtezi de zonele aglomerate. Pur și simplu iluminatul în general și cel stradal în particular nu au fost gândite cu scopul de a reduce poluarea luminoasă.

O bună parte din lumină este reflectată spre cer sau mai rău - direct îndrepta…

Trigger words la Poșta Română

Pentru că tot m-am întors de 10 minute de la un oficiu poștal unde în teorie trebuia să ridic niște tricouri venite de pe threadless.com, lucru care nu s-a întâmplat dintr-un motiv care îmi e străin, am zis să fac un scurt ghid despre ce cuvinte ar trebui evitate atunci când vorbești la ghișeu.

Primul a fost curier. E posibil ca toată lumea să râdă de mine că nu știam acest trigger word de bază, dar în simplitatea mea, numesc curieri toți cei care vor să îmi livreze ceva. Eu o țineam pe a mea că m-a sunat curierul Poștei Române să îmi livreze ceva vineri, ea tot îmi spunea că Poșta Română nu are curieri și poate altcineva a încercat să îmi livreze ceva.

Ba că e agentul poștal, ba că e nu mai știu ce poștal, dar cu siguranță nu e curier. Bine. Fie ca voi. Am continuat să îi zic reprezentantul Poștei, dar nici așa n-am avut succes. Dacă nu știu titulatura lui exactă, n-au cum să își dea seama cine și ce a vrut să îmi livreze. Mai că îmi venea să zic ca Despot Tricouri în...

Al doilea c…

Era un om simplu, nu știa să îți desființeze achiziția Vector Watch în 5 minute....

Îmi imaginez că asta o să fie scris pe piatra mea de mormânt și n-am cum să schimb acest fapt. Am ajuns la concluzia asta în weekend în timp ce mă îndopam cu fasole bătută mânjită cu niște ardei copt și ceapă. Ăla a fost momentul când am realizat că orice aș face, nu voi face parte din elita țării ăsteia - vecina de la masa alăturată m-a convins de acest lucru.

Eu, om simplu, am venit la terasă să bag bere ieftină la halbă și ceva în ghiozdan că era fomiță, ea a venit la date-ul ei să vorbească despre cât de nepregătiți sunt pe LinkedIn oamenii de HR ce o abordează, achiziția Vector Watch de către Fitbit pe bani puțini pentru că se știa că n-are viitor, atacurile cibernetice recente și, desigur, o analiză a posibilităților de extindere a campusurilor universitare Oxford și Cambridge. Toate astea în decurs de nicio oră și doar din gura ei.

Îmi este și rușine să zic despre ce vorbeam noi la masa noastră în acea zi toridă de duminică la o bere pe terasă.  N-ai cu cine. Și m-am simțit at…

Pe Baricade: un loc în centru ca terasele alea bune din Vamă de acum 10-20 ani

M-am aruncat când am zis 20 de ani pentru că eram prea afectat de pubertate pentru a merge în Vama Veche, dar e posibil ca să fie adevărat. Zic gândindu-mă cum a evoluat sau mai bine spus cum nu prea s-a schimbat locul ăsta de mai bine de 10-12 ani de când am început să îl frecventez. Da, cred că am fost de mai mult de 500 de ori la o bere pe baricade. 

Pentru mine și grupul meu de prieteni, Pe Baricade, a fost cafeneaua noastră din Friends sau restaurantul din Seinfeld. Locul ăla unde ne strângeam cu sfințenie în aproape fiecare zi de vară sau de iarnă. Zic a fost, pentru că între timp mulți dintre noi au părăsit proximitatea și întâlnirile ca altă dată se întâmplă mai rar.

Eh, de ce m-am trezit acum după mai bine de o căruță de ani să scriu pe blog despre terasa asta? Pentru că mi-am dat seama că în tot timpul ăsta nu i-am acordat un review cum trebuie și nici n-am mai scris de mult ceva demn de review-uri modeste.

Pe Baricade este o terasă modestă din toate punctele de vedere. Ber…

Leneșii spațiali, o mini poveste din Stellaris

Recent am prins oferta aniversară Stellaris de pe Steam și am dat niște bani datorați de mult timp celor de la Paradox. Am instalat jocul și am purces la cucerit galaxia în modul să am cea mai bună rasă. Am eșuat lamentabil de vreo 2 ori, așa că mi-am zis să pun mai mult suflet (role playing) în modul în care joc pentru a experimenta mai bine jocul.

Apăsat butonul de generare random de specie și am devenit Evandari Clans, dacă e să mă iau după portretul speciei, un fel de sloths spațiali ce preferă planetele artice. M-am extins frumos prin colțișorul meu de galaxie, am colonizat încă două planete și au început problemele.

Pe ultima planetă colonizată, leneșii mei spațiali au găsit printre zăpadă și gheață o plantă ce mirosea extrem de frumos. Lucru care i-a făcut puțin mai fericiți și eu m-am bătut pe spate că în sfârșit se întâmplă ceva cum trebuie.

La vreun an de la marea descoperire, leneșii mei au început să fie mai puțin productivi. Cam cu vreo 15%, dar am zis că e ok dacă ei su…

Ce faci când hipsterul pe care l-ai crescut te mușcă de mână?

Încă nu mi-am acceptat condiția de hipster pentru că eu nu mănânc mici ironic la bomba din cartier, dar trebuie să recunosc că mă bucur când văd din când în când hipsteri revoltați pe prea mult hipsterism. Ca în conversația de mai sus pe Facebook unde o persoană s-a plâns de politica celor de la cafeneaua/coffee shop-ul Bloom de a interzice clienților utilizarea laptopurilor în timpul weekendului.

La nivelul ăsta de hipsterism s-a ajuns: laptop = muncă, muncești prea mult așa că în weekend e bine să lași munca deoparte și pentru că sunt cool and everything else îți vor impune asta. În plus, să nu uităm ca de fapt este un lucru pe care îl fac pentru a completa experiența de a savura cafeaua.

Povestea celor de la Bloom sună bine, doar că este vorba de experiența lor de a bea o cafea. Nu experiența mea sau a celorlalți. Oricum nici nu contează. Este prăvălia lor și pot să facă aproape tot ce își doresc într-o marjă destul de largă. La fel cum persoana de mai sus este liberă să nu mai ca…

Gambrinus Bere Vintage pentru nostalgicii încă nenăscuți în Epoca de Aur

Mai devreme sau mai târziu era normal să apară și berea vintage. Nu datorită hipsterilor cu bărbițe ultra aranjate, ci mulțumită creșterilor din ultimii 2-3 a zonei de craft beer. Încet, încet învață și românul că berea are mai multe moduri în care poate seduce.

Aseară am fost la anunțarea, lansarea sau mai cinstit spus degustarea noului Gambrinus Bere Vintage. Făcută prin dry hopping, adică prin adăugarea hameiului la rece după perioada de fermentare - lucru care aduce un plus de aromă fără extra de amăreală, Gambrinusul ăsta nou vă stârni niște nostalgie printre pensionari.

Zic pensionari pentru că ei sunt singurii care s-ar putea să își aducă aminte cum se făcea berea asta acum 30-40 de ani. Pentru noi ăștia mai tineri, nostalgia asta este mai mult simulată. E în zona de hipstăreală și presimt că o să prindă bine pe la rastelurile cu bicicletele bunicilor. Cred că asta și-au și dorit cei de la Heineken, iar eticheta confirmă acest fapt prin toate micile adnotări ce par făcute cu p…

Băi băiete, ce naiba s-a întâmplat cu manele de au ajuns în halul ăsta?

Mă uitam azi pe YouTube trending și am dat peste ultimul super hit Guță. Am dat click de curiozitate, că așa se zice întotdeauna pe internet, să vadă și ochiul meu ce mai e pe val în zona asta muzicală. Șoc și groază. Dezastru. INCREDIBIL!

Intro-ul este unul banal și nu te atrage la aruncat nici măcar cu monede în cântăreț. Guță este în mizerie și a ajuns să poarte Calvin Klein. Calvin-Fucking-Klein! Opulența a dispărut și cum petrece cu cafea la dozator și apă plată. Fata aia e mai înfofolită ca un prichindel înainte de Revoluție - nu tu decolteu generos sau animal print. Băi băiete!!! Ce dracu e asta?

Pentru mine, Maestrul este era cel dintâi profesor de șmecherie al țarii. O legendă ce acum 5 ani ne-a făcut tuturor o favoare și ne-a adus pe calea cea buna printr-o exercițiu de forță și artă ce, pentru mine cel puțin, a rămas în istorie ca cel mai mișto videoclip de manele al tuturor timpurilor. Îi dau embed mai jos că să vedeți despre ce e vorba, deși cred că toți știți la ce mă r…

East European Comic Con 2017 la #blp14

Cred că au trecut 4 ani de la ultimul Comic Con la care am fost. Pe vremea aia se ținea la Sala Polivalentă și era un mix de călcat în picioare și transpirație. Între timp înțeleg că s-a mutat puțin și pe la Turbohalle, dar când crești cu 8000 de participanți pe an este clar că mai devreme sau mai târziu tot la Romexpo ajungi.

E mai bine așa și m-am convins de asta weekend-ul ăsta când am petrecut câteva zile la Comic Con. Frumos organizat cu locuri afară de băut și mâncat, cu stewarzi care blocau intrările când aglomerația era prea mare în diferite secțiuni din interior și cu săli încăpătoare pentru panel-urile cu vedete mai de mâna a doua din zona sci-fi/fantasy - Comic Con-ul ăsta mi-a lăsat o impresie de cam așa trebuie să fie și în afară.

Ceva ce cu siguranță a progresat față de acum 4 ani, în afară de nivel mai ridicat de curățenie corporală, a fost zona de cosplay. Atunci erau o mână de amatoare, acum au fost zeci. Chiar și zona masculină a fost reprezentantă binișor. Atât de …

5 poze de la Romanian Kitsch Museum

Unde să faci un Muzeu al Kitsch-ului Românesc dacă nu în Centrul Vechi? Ei bine aseară a fost deschiderea acestei mici bijuterii de amintiri de pe strada Covaci. Am urcat la etajul 2 unde am fost întâmpinat de hostesse pițipoance, lăutari și pahare cu șampanie ieftină. Fix cum trebuie.

Invitații erau și ei într-un mare fel îmbrăcați și întreaga experiență a fost bombă vizuală de culori pastelate. Bomba adevărată au dat-o platourile cu mititei și trebuie să recunosc că am contribuit și eu pe zona olfactivă cu niște transpirație veritabilă care a dat fix nota aia de autenticitate întregii experiențe.

Muzeul este unul micuț și gândit în mod special pentru străini. Nu zic că nu o să ne impresioneze și pe noi românii, dar la noi zâmbetele sunt puțin complice. Mai tot ce vezi acolo nu reprezintă o realitate îndepărtată, este suficient să ieși puțin pe la țară să poți admira kitsch-ul la el acasă. De asta, s-ar părea, că noi românii avem și un tarif special de intrare: 20 de lei.

Străinii v…

Mini maratonul micilor de 1 mai

Luni am purces cu Mariciu la un mini maraton de mici. De fapt el era chitit pe asta, eu doar am fost un fel de atârnache. Primul lucru pe care vreau să îl zic că a pleca într-un tur al micilor fix de întâi mai nu este o idee bună. Este fix momentul când toată lumea a ieșit la o porție de mititei așa că mai mult stai la coadă decât la degustare.

Maratonul a început la Terasa Obor unde coada de 20-30 de metri era un cocktail de vârste și clase sociale. Am înfulecat rapid 3 mici o chiflă și două beri la pahar, 14 lei. Clasic, cinstit, bun. Astea sunt cuvintele pe care le-aș folosi dacă m-ar întreba careva cum sunt micii de la Obor. Aproape de cei mai buni mici, dar încă destul de departe.

Următorul loc recomandat a fost în Gara Obor unde n-a găsit deschis. Totuși, de acolo am plecat la Republica unde se zvonea că e un rai al mititeilor. Problema e că nu cred că am nimerit unde trebuie. Bodega cu 4 mese de lângă gară n-a fost ceea ce trebuie. Mi-au dat pur și simplu mici nefăcuți pentru …

Care e "hmmm s-ar părea că țigările sunt totuși nocive" a generației noastre?

Veneam azi la birou cu metrou și lângă mine era un gigel care asculta muzică la căști. Ceva metal rock, dar nici nu contează genul în punctul ăsta al istorisirii. Important e că asculta atât de tare încât eu la câțiva metri de el puteam să înțeleg perfect versurile, în condițiile în care metroul nostru nu este cel mai silențios din lume.

Așa mi-am adus aminte de un Ask Reddit extrem de bun de acum câțiva ani: care este acel lucru pentru generația noastră care se va dovedi că este nociv și rău pentru sănătate. Cam cum a picat în cap fumatul acum ceva vreme de la un lucru cool pe care îl puteai face și în avion la o acțiune stigmatizată de toată lumea.

Atunci când am citit eu asta, mai toată lumea era ferm convinsă că muzica prea tare în căști o să fie acest lucru. Ore întregi de abuz pentru urechile noastre, ore care peste câțiva ani vor da o generație de surzi funcționali. De atunci am început să fiu mai atent la cei din jur și tind să le dau dreptate experților de pe Reddit.

La metr…