Treceți la conținutul principal

5 poze de la Romanian Kitsch Museum

5 poze de la Romanian Kitsch Museum

Unde să faci un Muzeu al Kitsch-ului Românesc dacă nu în Centrul Vechi? Ei bine aseară a fost deschiderea acestei mici bijuterii de amintiri de pe strada Covaci. Am urcat la etajul 2 unde am fost întâmpinat de hostesse pițipoance, lăutari și pahare cu șampanie ieftină. Fix cum trebuie.

Invitații erau și ei într-un mare fel îmbrăcați și întreaga experiență a fost bombă vizuală de culori pastelate. Bomba adevărată au dat-o platourile cu mititei și trebuie să recunosc că am contribuit și eu pe zona olfactivă cu niște transpirație veritabilă care a dat fix nota aia de autenticitate întregii experiențe.

Muzeul este unul micuț și gândit în mod special pentru străini. Nu zic că nu o să ne impresioneze și pe noi românii, dar la noi zâmbetele sunt puțin complice. Mai tot ce vezi acolo nu reprezintă o realitate îndepărtată, este suficient să ieși puțin pe la țară să poți admira kitsch-ul la el acasă. De asta, s-ar părea, că noi românii avem și un tarif special de intrare: 20 de lei.

Străinii vor trebui să scoată 30 de lei sau 6.5 euro din buzunar pentru a se bucura de o doză veritabilă de România, deși am senzația că oricum și-au luat micro doza îndată ce au pășit în Centrul Vechi.

Acestea fiind zise, vă recomand să dați o fugă fără prea mari așteptări. E ceva ce ați mai văzut și poate unii dintre voi, eu cu siguranță, aveți chiar în acest moment prin casă. Nu știu de voi, dar eu de câinele ăla de porțelan cu piciorul rupt și lipit cu superglue în copilărie nu mă voi despărți prea curând.

Las mai jos niște poze ca să vă faceți o idee.

5 poze de la Romanian Kitsch Museum

5 poze de la Romanian Kitsch Museum

5 poze de la Romanian Kitsch Museum

5 poze de la Romanian Kitsch Museum

Btw, tipul care a deschis Romanian Kitsch Museum a zis că acceptă donații de mostre de kitsch și asigură și transportul lor.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Avem sute de mii de abonați, dar ce le vindem?

Săptămâna trecută am fost la prezentarea studiului InfluenceMe: A 360 Perspective on Romanian Influencers (comunicat de presa & infografic) unde prin spatele sălii se mustăcea când se vorbea de sutele de mii de views, afișări și abonați pe care influențatorii autohtoni le au. Nu pentru că e ceva în neregulă cu aceste cifre, ci pentru că grosul acestor cifre reprezintă o generație căreia îi este greu să vinzi ceva.

Azi de dimineață un reportaj de pe Pro Tv vorbea despre procentul de 23% dintre tinerii între 20 și 24 de ani care preferă să nu își continue studiile sau să nu se angajeze pentru că le este mai comod să stea pe ajutoare de la stat sau pe banii părințiilor.

Cred că acum o lună vedeam pe Facebook pe un prieten care se plângea de al 3-lea caz de tânăr care a renunțat la job în prima zi de muncă și încerca să înțeleagă ce naiba era în capul lor de au cedat atât de repede mai ales că job-ul era în zona de IT.

Pui toate astea cap la cap și începi să îți faci griji ca om de m…

Mirajul legumelor și fructelor de la țăran

Dacă te-ai uita în gura Internetului, ai putea să te juri că nu există legumă mai bună ca cea de la țăran. Că ăla o crește cum se făcea odinioară - cu mâinile și multă trudă - și cel mai probabil bio pentru că nivelul de tehnologizare se știe că e la nivelul Marii Uniri. Ajută și că o mână de hipsteri s-au apucat de agricultură și acum vând roșii cu povești demne de Oscaruri.

Problema e că realitatea stă puțin diferit. E mai scump la țărani și legumele nu prea sunt demne de pozat pe Instagram. Și nici n-au tot timpul quinoa. Și parcă au și program scurt și nu îi găsești la 10 seara. Și parcă îți aduci aminte că ai găsit niște viermi în cireșele alea luate anul trecut. Și parcă nici nu ai chef de conversație și tocmeală. Și multe alte scuze.

Gustul diferit nu îl contest, deși dacă e să fiu sincer diferență e doar între legumele românești vs cele străine, iar aia e lesne de explicat prin climă, sol și soiuri diferite. Nu sunt absurd și înțeleg că e vorba de produse diferite, mai ales i…

Cifrele primelor 3 săptămâni cu un cățel

Pentru că tot mă luase puțin la mișto Vali că mi-am luat câine pentru like-uri și engagement pe rețelele sociale, m-am gândit să aștern pe blog niște numere referitoare la ce înseamnă să îți iei un câine.

Poate ajută pe careva, poate nu - este un exercițiu interesant.

Costul inițial: cumpărat câine și niște basic stuff pe care să le aibă prin casă (mâncare pentru aproximativ 2 luni, pătură, țarc, castroane și pad-uri pe care să își facă nevoile): 3588 RON. O bună parte din costul ăsta reprezintă costul de achiziție în sine care poate să varieze în funcție de unde iei câine. Ca idee - diferența de preț între o canisă din Timișoara și una din București este de 1835 RON.

Costul cu entertainment pentru câine - jucărele, lesă și zgardă: 323 RON. Eu aici am avut noroc cu un prieten care mi-a dat o mulțime de prostioare care le-au rămas mici câinilor lui. În funcție de unde iei jucăriile respective, prețul poate să crească vertiginos. Când vine vorba de lesă și zgardă vă recomand să fiți zg…