Atmosfera de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu


[dintr-un motiv sau din altul, însemnarea asta stă de vreun an în draft. Azi am decis să îi dau publish așa cum e. Enjoy.]

Dacă e să asociez festivalul cu un sigur moment care a creat o matrița în sufletul meu, este o seară de acum 4 5 ani. Eram o gașcă de nebuni tineri și visători precum în melodia celor de la Voltaj "fără griji și fără bani". Abia văzusem Faust-ul lui Purcărete și pe mine cel puțin mă lăsase fără cuvinte. Un moment critic pentru că eram la vârsta la care nu credeam că sunt multe lucruri care mă pot lăsa fără cuvinte. Dar acest moment memorabil abia începuse să prindă contur. 

Ne-am întors la clubul festivalul să descoperim un mix cultural de zile mari: niște toboșari mexicani făceau un duet cu niște olandezi - grup care a fost rapid întregit cu niște trubaduri italieni. Totul se întâmpla într-o atmosferă încărcata de fum de mici, bere și costițe românești. Practic era definiția multiculturalismului și toată lumea - de la oameni obișnuiți, la voluntari, la actori sau regizori - dansa. 

Pe la unu sau două noaptea s-a produs un inevitabil pe care îl experimentez în fiecare an de festival: a început să plouă, de fapt a început să toarne. Contrar tuturor așteptărilor mele, nimeni nu s-a oprit din cântat sau dansat. Nici măcar domnul de la grătar nu părea deranjat de lupta titanică pe care ducea împotriva acestei reiterări a Potopului. Petrecerea a continuat. Și a continuat până la ora 4 când noi a trebuit să ne urcăm în mașina și să o luam spre București. 

Ajuns pe bancheta din spate am adormit imediat și m-am trezit ca dintr-un vis aproape de casă pe la ora 8. Am urcat, m-am schimba și m-am aranjat, iar la ora 9 eram la birou. De atunci, festivalul îl asociez cu această experiență pentru că reprezintă balanța perfectă de festival și de teatru. 

Comentarii

Postări populare în ultima lună

Lansare: Bere Haiduc de la PENNY Market la 2 lei doza

viteza medie in oras .... 10km/h

Generator de nume de cocalari!