Treceți la conținutul principal

Cea mai bună întrebare de la Webstock-ul de anul ăsta a venit din Republica Moldova


O să încerc să reproduc esența pentru ca n-am reținut exact formularea, dar suna cam așa: "Cum se ajută între ei bloggerii din România că la noi în Moldova nu există nicio unitate". Moment în care s-a lăsat puțină liniște printre bloggerii invitați în sesiunea respectivă. Până la urmă au răspuns că există o solidaritate, dar acum e mai mult directă între oameni decât între bloggeri.

Problema cu care se confruntă bloggerii din Moldova este una care nu ne este nici nouă străină. Observ că link-urile către alte bloguri au cam dispărut și chiar și eu mă fac vinovat de lucrul ăsta. Răspunsul nu este unul atât de simplu precum ne luptăm toți pentru aceeași felie de cașcaval pentru ca în realitate nu asta e problema - sau cel puțin nu consider că asta e problema.

Cel puțin în cazul meu, link-urile au dispărut pentru că pe blog am început să scriu din ce în ce mai puțin despre subiectele actuale. Cumva eu sunt în lumea mea și scriu despre lucruri pe care nu le văd pe la alți bloggeri pentru că un pitic din cap îmi tot șoptește oamenii au citit despre asta, iar ceea ce vrei să scrii tu deja au pus alți bloggeri în articole mai bine documentate. 

În esență este gândire sănătoasă pentru că dacă nu ai nimic nou de zis mai bine taci din gură, dar asta a dus cumva la o frecvență mult mai rară de postat pe blog - lucru pe care niciun blogger nu îl dorește. Adaugă asta la păi am mai scris despre subiect acum 10 ani de parcă chiar își aduce aminte altcineva în afară de mine și cumva am ajuns să scriu din an în Paște. Nu e mai bine așa și e dificil să ies din cercul ăsta vicios mai ales când tot mă mint singur că fac asta for fun.

Dar ca să mă întorc la întrebarea inițială, lipsa de unitate e dată de lipsa unui scop comun bine definit. Cumva nu strică că bloggerii mai fac niște extra bani, dar nici n-ar vrea să se chinuie prea mult în a forma o entitate prin care să se vândă împreună pe mai mai mulți bani și proiecte mai mișto. Fiecare a preferat să își vadă de ograda luni pentru că a fost dificil să se strângă împreună în jurul unui personalități puternice.

Vali a zis-o cel cel bine, el a încercat să facă asta acum 11 ani, dar rezultatul a fost unul firav și de scurtă durată pentru că orgoliile au primat în față celorlalte beneficii. Era inițiativa Blog 2.0 care a pus pentru prima oară bloggerii din România pe mesele agențiilor. De atunci am mai văzut ceva asemănător la Kooperativa lui Cristian China și cam atât. Pentru o industrie de câteva mii de bloguri active lunar, situația e una cam negricioasă.

Așa că dacă e vreo concluzie de tras din tot ce am scris eu aici e ca înainte să încep să mă gândesc la parteneriate și colaborări, întâi ar trebui să fiu mai darnic de mână și să promovez vecinii de blogosferă care fac lucruri mișto. Să dau cu share-ul ăla ca nu dau de la mine.

Trist rău de tot dacă am ajuns să mă auto-motivez printr-o postare pe propriul blog.

Au mai scris despre Webstock: Alex, Elena și Cristi.

Comentarii

  1. Mă regăsesc în aceeași situație. Foarte bine spus.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că e un fel de plafonare ce vine natural după ceva vreme.

      Ștergere
  2. Păi vezi... bagă link-uri că nu dai de la tine. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sper doar să nu uit de la mână până la gură.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O reclamă mișto cu care să începi ziua de luni

Internetul tinde să nu fie echilibrat în modul în care alege să își premieze favoriții. Un clip teribilist este scăldat în milioane de views, iar o bijuterie precum video-ul de mai sus se chinuie de 10 33 zile să strângă prima sută de mii de vizualizări juma de milion de afișări. Poate pentru că e reclamă, dar să fim serioși - mi-aș dori ca toate reclamele să fie ca ea.

Pe lângă cel mai mișto lucru din tot video-ul, gigelul care a filmat și regizat este tata' lor, suferă și el de molima asta care s-a abătut asupra YouTube-ului de ceva vreme: să punem un thumbnail cât mai incitat că așa oamenii vor da click.  N-au dat, surprinzător.

Oricum, am aberat mai mult decât trebuia pe tema asta pentru că de fapt tot ce doream să zic e să dați play, muzica mai tare și 6 minute să nu vă uitați la notificările de pe telefon. E o rețetă sigură pentru a însenina ziua.

[Later Edit] Ca să explic ce e cu tăieturile astea, video-ul inițial pe care l-am pus nu era originalul. Am remediat acum și i-a…

Spune-mi ce ți se fură din magazin că să îți zic în ce cartier ești

Inițial când mi-a trecut ideea asta prin cap am zis ca fac un research sănătos, dar s-a dovedit până la urmă că rutina învinge și cam prin aceleași 4-5 supermarket-uri ajung cu regularitate. N-am mai avut speranțe că pot să fac asta singur așa că am mai întrebat pe la colegele de birou și am reușit să strâng o mini listă aproape relevantă.

Premiza de la care am plecat este una destul de simplă, supermarket-urile nu pun de capul lor diferite produse în casetele acelea securizate de plastic. Dacă făceau asta, toate magazinele din același lanț aveau aceleași produse. Nu, se apucă sa securizeze produsele care se fură mai mult decât media altor produse. Așa că poți face un fel statistică cu ce preferă locuitorii respectivei zone să mai subtilizeze de prin supermarket.

Spirtoasele sunt o excepție, ele se fură la fel prin fiecare zonă așa că mai toate sunt securizate. Aceeași situație e și cu prezervativele în pachete de câte 15 bucăți. Automat pe astea le exclud pentru că niciun cartier nu…

Depanero - un service pentru introverți

Recent am avut o problemă cu un buton de pe camera foto care funcționa cam în 75% din cazuri și mi-am spus că dacă tot e în garanție ar trebui să fac ceva în direcția asta. Am căutat pe site-ul producătorului niște service-uri autorizate și deja gândurile îmi erau la cele 2 zile pe care o să le pierd cu predatul și ridicatul camerei.

De data asta am avut noroc pentru că cei de la Depanero au devenit între timp service autorizat pentru camerele foto Panasonic. Am intrat pe site, am completat un formular de ridicare și a doua zi m-a sunat un gigel să îmi spună ce să pun în cutia pe care o las curierului. Zis și făcut.

Vine curierul, ia camera și așteptam un telefon de la același gigel care să îmi zică că au primit-o. Nope. Singurele "conversații" ulterioare cu ei au fost email-uri automate care mai veneau din când în când să îmi zică situația reparației.


Toată aventura asta a durat puțin peste două săptămâni și s-a soluționat cu schimbarea piesei după ce în prealabil au coman…