Treceți la conținutul principal

Destiny 2 - ultimul cui în coșciugul RPG-urilor clasice


Pentru mine, un RPG este ce făceau cei de la Bioware acum vreo 10-12 ani. Cu alea am trăit și la aia mă raportez când zic role playing game. Ei bine, de ceva vreme încoace RPG-urile nu mai sunt așa și dacă aș fi un nostalgic incurabil aș spune că nu e bine pentru că acolo aveam reguli, aveam zaruri și aveam acel feeling.

Multă vreme am fost am fost genul ăsta de om și m-am ferit de Witcher sau Mass Effect. Prea concentrate pe zona asta de action pentru mine. Așa am zis și de Destiny când a apărut acum câțiva ani, doi?

Recent, cei de la Activision mi-au dat o cheie de Destiny 2 pentru a îmi da cu părerea într-un review pe blog. Inițial am vrut să o dau pe la prieteni, dar toți au strâmbat din nas ca nu prea mai au timp de jocuri. A trebuit să iau problema în mâinile mele, iar săptămâna trecută am purces la a instala versiunea nou apărută pe PC.

Jocul a mers fără nicio problemă și în timp ce se instala m-am pus să mă familiarizez cu povestea de până acum. A fost suficient de interesantă încât aștept cu nerăbdare ultimele minute de instalare și am băgat vreo 2 ore într-o seară prea târziu de marți.

De la început pot spune că povestea pare să fie suficient de închegata încât să fie mulțumitoare, AI-ul inamicilor este destul de simplist încât să fie abordabil fără prea mare efort, iar zona de level up și loot extrem de atractivă încât să te bucuri cu adevărat când se întâmplă. Pe zona asta nu am ce să îi reproșez în afară de faptul ca pare să fie puțin cam grindy pentru mine. Că și eu sufăr de această lipsă de timp menționată anterior.

În schimb, jocul m-a convins că nu o să mai văd prea curând un RPG clasic făcut de o companie mare. Nu cât timp nu vin cu ceva revoluționar care să contracareze doza asta de adrenalină și acțiune pe care o iei într-un joc precum Destiny. Știu că unii vor zice că nu prea are legătură cu RPG-uri, că de fapt e un online shooter, dar să fim serioși. E mai mult RPG decât shooter. Într-un shooter n-ai side quests sau auto aim.

Singurul regret pe care îl am în Destiny 2 este că nu prea am avut cu cine să îl joc. Din experiența mea limitată cu tot felul de gigei random din joc, pare distractiv când îl joci cu prietenii. Dar asta nu cred că o să aflu prea curând.

Întrebarea de o mie de puncte este dacă jocul merită cei 230 de RON cât e varianta pentru PC. Eu zic că da, dacă ai niște prieteni cu care să joci, nu te deranjează nițel grind sau îți place să împuști valuri întregi de inamici. Pe zona asta punctează bine și cred că poate să țină pe cineva ocupat câteva zeci sau chiar sute de ore. Hardcoriștii vor băga mii de ore fără probleme, dar ei sunt niște cazuri speciale.

Eu dacă nu îl primeam pentru review, nu cred că îl luam și motivele le-am tot înșirat prin însemnarea asta: n-am cu cine să joc, tipul meu e limitat și nici nu sunt mare expert în dat headshot-uri. Asta e. Nu e o rușine.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Avem o Capitală frumoasă, păcat că este locuită

M-am abținut ceva vreme să scriu postarea asta pentru că mi se părea de porc să mă plâng abia acum, dar n-am mai rezistat. De când am câinele, am început să fiu mult mai atent la tot ce e aruncat pe jos pentru că asta mica are o pasiune pentru a băga în gură tot ce prinde. Băi, este incredibil cât de jegos e orașul ăsta.

Nu poți să mergi un metru fără să dai peste vreo 3-4 mucuri de țigară. Situația e atât de tristă încât dacă ar adăuga pachetelor de țigări o extra acciză de curățenie, aș fi primul care ar susține-o. Dă-o naiba de treabă ca de bine de rău sunt ceva coșuri de gunoi. Nu suficiente, dar invazia chiștoacelor pare să se accentueze în proximitatea lor. Semn că de fapt mai multe coșuri nu reprezintă o soluție.

Șervețele, covrigi, pungi de plastic, pliante, sticle de plastic, doze de suc, doze de bere, orice îți trece prin cap ce poate căra un om cu el, eu le-am văzut pe jos aruncate. Asta ca să nu mai zic de situații what the fuck unde nu există nicio logică din spate. Dau …

O reclamă mișto cu care să începi ziua de luni

Internetul tinde să nu fie echilibrat în modul în care alege să își premieze favoriții. Un clip teribilist este scăldat în milioane de views, iar o bijuterie precum video-ul de mai sus se chinuie de 10 33 zile să strângă prima sută de mii de vizualizări juma de milion de afișări. Poate pentru că e reclamă, dar să fim serioși - mi-aș dori ca toate reclamele să fie ca ea.

Pe lângă cel mai mișto lucru din tot video-ul, gigelul care a filmat și regizat este tata' lor, suferă și el de molima asta care s-a abătut asupra YouTube-ului de ceva vreme: să punem un thumbnail cât mai incitat că așa oamenii vor da click.  N-au dat, surprinzător.

Oricum, am aberat mai mult decât trebuia pe tema asta pentru că de fapt tot ce doream să zic e să dați play, muzica mai tare și 6 minute să nu vă uitați la notificările de pe telefon. E o rețetă sigură pentru a însenina ziua.

[Later Edit] Ca să explic ce e cu tăieturile astea, video-ul inițial pe care l-am pus nu era originalul. Am remediat acum și i-a…

Spune-mi ce ți se fură din magazin că să îți zic în ce cartier ești

Inițial când mi-a trecut ideea asta prin cap am zis ca fac un research sănătos, dar s-a dovedit până la urmă că rutina învinge și cam prin aceleași 4-5 supermarket-uri ajung cu regularitate. N-am mai avut speranțe că pot să fac asta singur așa că am mai întrebat pe la colegele de birou și am reușit să strâng o mini listă aproape relevantă.

Premiza de la care am plecat este una destul de simplă, supermarket-urile nu pun de capul lor diferite produse în casetele acelea securizate de plastic. Dacă făceau asta, toate magazinele din același lanț aveau aceleași produse. Nu, se apucă sa securizeze produsele care se fură mai mult decât media altor produse. Așa că poți face un fel statistică cu ce preferă locuitorii respectivei zone să mai subtilizeze de prin supermarket.

Spirtoasele sunt o excepție, ele se fură la fel prin fiecare zonă așa că mai toate sunt securizate. Aceeași situație e și cu prezervativele în pachete de câte 15 bucăți. Automat pe astea le exclud pentru că niciun cartier nu…