Treceți la conținutul principal

Protestează!

Desi nu pot sa pun pagina ca index pentru blog cum au facut altii ... o sa o public intr`un post ... ( imi cer scuze de intarzierea cu care l`am publicat)
  • Pentru că am uitat prea repede şi prea uşor că nişte tineri s-au jertfit pentru schimbare.
  • Pentru că românii au uitat că trebuie să fie oameni între oameni.
  • Pentru că am uitat să fim oameni cu noi.
  • Pentru că suntem trataţi aşa cum merităm, ca nişte maşini de vot.
  • Pentru că am uitat ororile comunismului şi ne aducem aminte doar de părţile lui bune.
  • Pentru că multora nu le pasă.
  • Pentru că nu vrem ca şi copiii noştri să fie o generaţie de sacrificiu, ci vrem să îi vedem trăind într-o Românie cu adevărat liberă.
  • Pentru că nepasarea e mai uşoară decât schimbarea mentalităţilor.

Nu înfiinţăm un partid sau o doctrină politică. Ar fi prea uşor. Mentalităţile româneşti trebuie să se schimbe. Oamenii trebuie să se schimbe. Şi societatea împreună cu noi.

"You must be the change you want to see in the world" - Mahatma Gandhi

andrei rosca, zoso, oradeanul, adrian soare, adi ciubotaru, littlebro, nihasa, pigbrother, mikutzu, nemo, znuff, anca, subiectiv, ana, manafu, jen, dana, mihai barbulescu, gabriel stan, sorin dinu, bobby voicu, bookblog, tu...

Comentarii

  1. Miroase rau de tot a spam domnule Nihasa.

    RăspundețiȘtergere
  2. serios ca spam? :)))) hai sa incercam impreuna sa cautam pe google " define:spam "

    RăspundețiȘtergere
  3. Oh, dupa "cretini", acum vine cu "spammeri". Alte epitete mai ai in tolba, domnule Piry?

    RăspundețiȘtergere
  4. Oameni buni, imi pare rau sa va dezamagesc, am mai vazut acest text si pe alte bloguri si este inconsistent, facut la modul amator.

    Fiindca : nimeni nu i-a uitat pe mortii din decembrie 1989, va invit sa cititi poezia mea 22 DECEMBRIE REMEMBER, aflata in revista www.teperomanesti.ro , si eu sunt unul care a participat la revolutie, nu in cel mai eroic mod, asta inseamna ca nu intre 16 si 21, deh, eram prea tanar, nici 18 ani, ci din 22 dec., dar tot intre gloante am stat.

    Asta cu "românii au uitat că trebuie să fie oameni între oameni" este patetica si inconsistenta, omul e om peste tot
    ( si in aceeasi masura neom cam peste tot ), sigur, nu neg ca exista tari in care educatia civica a fost facuta multi ani si poate nu trece foarte multa lume pe langa tine daca esti cazut in centrul unui oras, zicand " e, beat, domne" ), dar peste tot sunt marsavii, fiecare isi vede de ale lui si il cam doare in basca de stratul de ozon si de copiii din canale, fiindca trebuie sa le asigure cat mai multe copiilor lor;

    Nu o mai iau pe puncte, e un manifest slab, care, practic, vehiculeaza niste clisee.
    Ce e aia " suntem niste masini de vot " ? In toate tarile democratice asta sunt simplii cetateni. Traiesc, muncesc, se iubesc, se urasc, si o data la cativa ani voteaza pe cineva dupa chipul si asemanarea lor.
    Eu am participat la demontratiile interminabile de la inceputul anilor '90 si am inteles ca nu asa se schimba o societate, ci de la nivel de individ, platindu-ti impozitele, neluand spaga la locul de munca fiindca iti faci datoria, nearuncand pachetul de tigari pe geamul masinii, nestand in usa metroului cand oamenii vor sa coboare, nedand muzica tare in apartament, indiferent de muzica, nu vreau sa aud de la vecini nici Nicolae Guta nici Motzard, vreau sa ascult muzica atunci cand vreau si ce vreau, fara a-i deranja pe altii, intr-un cuvant cultivandu-ti necontenit bunul simt.
    E cale lunga pana la "iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti" dar un minim de bun simt daca si l-ar cultiva fiecare s-ar vedea.

    Acesta este o schita de manifest care poate deveni ceva serios.

    La multi Ani !

    RăspundețiȘtergere
  5. @Ţepe româneşti:
    Oricum ar fi fost scris acest "manifest" (aşa sau mai consistent, cum l-ai vrea tu), este mai bine decât deloc!
    Am întâlnit tineri de vârsta mea sau mai mici care susţin comunismul. Unora ca acelora le prinde bine părerea noastră.

    De cei mari şi în vârstă nici nu pomenim, unii în comunism s-au născut, l-au adorat de mici şi în el vor muri. Mentalitatea lor nu încercăm să o schimbăm, că oricum nu sunt genul de oameni care să caute păreri pe net, ci... la un colţ de bloc, la o alimentară, ceva.

    Sper că ai făcut diferenţa.

    RăspundețiȘtergere
  6. tepe romanesti e un labagiu...
    postul e f frumos cu exceptia partii alea cu copii de sacrificiu..
    si da, e o greseala k se vb despre romani, Romania si mie unul mi se pare prea apasata revolutia aia in istorie.. a fost o fi fost poate din duble motive sau mai multe decat cunosc sau pot sa imi imaginez eu.. dar incepe sa sune a bariera temporala intre galaxii..
    toata lumea se duce de rapa.. toata planeta.. bineinteles privind milenar asa toata evolutia, cum se duc dracului scupiate intre ochi valori care NU au cladit ci care sunt omenirea insasi.. votati PNG!!! B ANYTHING U WANT BUT STAY HUMANumanumanuman..
    ps:nici in US n-a nins deloc klumea(nu scriu din us insa asa k fapt divers..;incalzire globala?maybe triple than that..)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …