Treceți la conținutul principal

Cute asa ...

Azi in metrou ... in fata mea statea ea. Cu genunchi lipiti si gleznele departate ... pozitia aia submisiva ... cu mainile pe genunchi. Dragutica asa ... nu ceva ne mai vazut. Avea o gecuta din aia de fash old school destul de micuta si stransa pe corp. Gluga o avea pe cap ... desi era destul de cald in metrou. Ii statea asa de bine ... inocenta(un fel de scufita rosie). Ochii mari si buzele nitel tuguiate se mai uitau din cand in cand si la mine. Cand s`a asezat nu am observat nimic din toate astea.

La urmatoarea statie se urca un clubber. Nu era ghertoi din ala manelist ... sau jmecheras ... era clubber. Hai sa lamuresc problema asta .. manelistii in general ii vezi de la o posta ... toti arata la fel si au fata aia de retardo-onanist. Clubberi in general sunt imbracati oke si se vede ca au dat ceva suma serioasa pe haine si accesorii. Asta era clubber ... statea cu picioarele rasfirate care pe unde putea pentru ca deh avea mainile in buzunarele blugilor. Blugi evident din aia cum se poarta. Parul era vopsit negru si lasat asa nitel emo style dar totusi masculin ...

Ma rog .. o bluza in culorile jamaicai ... alta deasupra ... un tricou relativ obisnuit pentru ca nu am retinut modelul ... adidasi dragutei in picioare ... si un ceas misto la mana. Mi`a placut ceasul ... desi avea curea metalica ... si sincer nu pot sa suport asta ... era oke si mergea bine la tinuta.

Va intrebati oare care e legatura intre cele doua personaje? El cand a urcat s`a asezat pe scaunul dinspre ea ... desi mai era liber si cel de langa tipul neinteresant. Amandoi aveau atitudine. Nu s`au uitat unul la altul ... ea inocenta si sexy ... el alfa male dezinteresat de orice si oricine.

Unul fara celalalt nu cred ca l`as fi observat ... dar asa impreuna m`a facut sa regrat ca am camera foto undeva prin Turcia. M`a facut sa ma gandesc ca inca nu e prea tarziu sa inventez o metoda de absorbtie a razelor de lumina .... sa fiu invizibil ca protagonistii sigur stricau "poza" daca ma vedeau cu camera.

Tocmai am vorbit in cuvintele mele (probabil ca nu ati inteles nimic ... de asta e in mambo jambo) despre ... CADRUL ... pe care nu am avut ocazia sa il fac niciodata. Doua statii mai incolo ea s`a ridicat si a plecat ... automat el si`a pierdut stralucirea aia. Chiar nu fac portrete in general pentru ca oamenii tind sa fie falsi in fata camerei ... dar lor le`as fi facut.

Erau atat de naturali. Oh ... chiar ca o poza face 1000 de cuvinte. M`am chinuit in 480 ... si 2 050 caractere si tot nu a iesit nimic. Cute in a fashion style.

Comentarii

  1. am priceput ce ai vurt sa zic. cute intr-un cuvant ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. cred ca sunt beat ca am mai vazut un cuvant gresit. ehh am mainile congelate, mai bine steri toate comentariile ca deja fac spam :))

    RăspundețiȘtergere
  3. scufita rosie si lupul cel rau ;)) frumos contrast. desi cand am citit ca tipul avea mainile in pantaloni puteam sa jur ca o sa se lase cu vreo aluzie la un blow job dupa buzele ei putin tuguiate...dar n-a fost sa fie.

    RăspundețiȘtergere
  4. Parca iti face ziua o imagine ca asta. Eu sunt de parere ca oricat ai incerca nu vei putea pune in cuvinte. Clipa ramane a ta... ca doar d-aia ai memorie interna :p

    RăspundețiȘtergere
  5. sti uneori nici nu poti face o poza parca si acum tin minte cand i-am vazut la metru pe amandoi inconjurati de petale de trandafir rupte de jos....ea plangea iar el isi ascundea fata in maini....am trecut pe langa ei cu o fata de genu wtf...apoi m-am intorc vrand sa le fac o poza nesimtita fara sa ii deranjez (aici intervine cat de sick sa fi)....apoi mi-am dat seama ca ar fi putut iesi cea mai super poza pt colaj....dar in final nu am facut acea poza...unele lucruri trebuie lasate asa cum sunt....pup ..a ta mica :)

    RăspundețiȘtergere
  6. mesajul de la mihai e de la mine sa nu crezi ca e de la un tip sau ceva,,,,chiar daca you might like that

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Monitoarele de gaming, 9 ani mai târziu

Săptămâna trecută am dat o fugă să văd cele mai noi monitoare de gaming de la Samsung și mi-am adus aminte de o întâmplare la un lan party de acum 9 ani. Ne-am strâns noi în sufrageria unui prieten și ne-am chinuit regulamentar să facem rețeaua să meargă. Pe vremea aia așa stăteau lucrurile, te strângeai, băgai niște bere și vreo 5 ore te chinuiai să vă vadă rețeaua pe toți.

Octavian Fulger de la WASD primise un monitor de gaming în teste și l-a adus la micul nostru lan party. Ca să înțelegeți ce însemna atunci un monitor de gaming, noi majoritatea încă eram pe monitoare cu tub. Era science fiction ideea de monitor led de gaming.

Ăsta mai avea în plus și comenzile pe touch. Incredibil. Nici nu apăruse prima generație de Iphone, touch-ul era la nivelul fantezist de tehnologie. Eh. Pleacă Fulger să ia niște ceva și ne lasă pe noi, maimuțele, cu monitorul cu touch.

Nu exagerez, cred că 30-40 de minute ne-am chinuit să îl pornim. Ceva nu se lega. Încercam să îl atingem în toate felurile …