Treceți la conținutul principal

oficial : bunul simt a murit

Se da o specie care teoretic ar trebui să fie inteligenţă şi apoi se amestecă cu nişte libertate de exprimare .... şi ce obţinem? Multă subcultură şi lipsă de bun simţ. Nu toţi sunt aşa ... dar suficienţi cât să îmi fie câteodată ruşine că fac parte din aceeaşi specie.

Să alegem un exemplu oarecare ... hmmm OTV - jegul jegurilor în materie de scursuri umane prezentate la televizor. Ce părere aveţi dacă în Ajunul Crăciunului aduci în studio mamă prezentatoarei voastre omorâte în urmă cu ceva vreme? Asta nu face rating ..... Dacă mă-sa ar veni şi cu o pereche de pantaloni pătaţi aparent la ultima menstruaţie a fetei?



Ăhă ... deci aşa se face ratingul - Crăciun + pete de la menstruaţie + tinere sinucigaşe suspectate că au fost omorâte + mamă îndurerată care se face de râs pe un post naţional .... mda.

Am rămas niţel şocat când am văzut toată treabă asta. Pur şi simplu nu puteam să îmi imaginez că poţi să fii atât de dobitoc şi atât de lipsit de bun simţ.

Asta aduce libertatea de exprimare? ASTA? Prefer o mică cenzură pe ici şi pe colo.

Închideţi naiba jegul asta de televiziune că ăsta e bâlci şi nu libertate de exprimare.

Comentarii

  1. cand am vazut aseara titlul ala cu Avem pe masa craca de care s-a spanzurat efectiv am fost pe jos de ras:)) cat de disperati si fara viata tre sa fi incat sa maltratezi un copac numai pentru ca nu stiu cine s-a spanzurat de el..ntz ntz

    RăspundețiȘtergere
  2. Televziunea respectiva face audienta cu orice pret. Atat timp cat va avea la dispozitie mame indoliate care prefera sa stea pe telefon, in direct cu postul respectiv, in loc sa-si respecte mortul de pe masa, neveste care-si dau in gat fostii sau actualii soti doar pentru ca doresc o farama de celebritate si lista poate continua, OTV nu va fi decat un post TV ca oricare altul. Cum sa-l inchida? Daca panarama aia de Magda Ciumac, a continuat sa fie promovata de televiziuni, chipurile mai serioase, dupa ce a terminat cu otv ce pretentii sa avem de la mizeria asta? macar aici stim ce gasim...

    RăspundețiȘtergere
  3. @iulian - ai dreptate ... cultura mai mica inclusa in aia mai mare cred ca suntem noi.

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt unii care se uita(u) doar ca sa rada. Nici de ras nu mai e...
    Daca l-ar inchide iar, ar fi sarbatoare nationala...

    RăspundețiȘtergere
  5. Nu stiam povestea. Ai reusit sa ma sochezi, ceea ce-i dificil. Este incalificabil ce au facut tembelii de la OTV. Dar niciodata sa nu te gandesti sa accepti cenzura. Niciodata.

    RăspundețiȘtergere
  6. Tinerelule si simpaticule, iti spuneam si ultima oara cand ne-am vazut, asta inseamna democratie. Tu consideri ca nu trebuie urmarit asa ceva... foarte bine, ai o telecomanda la dispozitie, schimba si traieste-ti viata.
    Sunt oameni care se uita. Si noi nu avem nici un drept care sa ne imputerniceasca in a spune altora ce sa urmareasca la teveu, ce ziare sa citeasca, ce e bine si ce e rau.
    Exista cate un public pentru orice.

    Intreaba-i pe cei care urmaresc OTV ce parere au despre TVR Cultural. Stii ce-ti vor spune?
    Ca trebuie inchis, ca se cheltuie bani de la buget degeaba...

    RăspundețiȘtergere
  7. @cabral - stiu ca asta inseamna democratie .. dar folosind cuvantul asta atat de mare pentru cele mai penibil-o-jalnice emisiuni .. isi pierde din semnificatia celor care chiar au varsat sange pentru libertate

    RăspundețiȘtergere
  8. Imi pare rau, Cabral are dreptate: Asta e democratia... chiar daca nu ne convine. O simtim pe pielea noastra in fiecare zi, si nu numai la OTV.
    O sa fie mai bine (poate) cind oameni vor fi mai educati

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…