Treceți la conținutul principal

mancarea chinezeasca de comandat in bucuresti

Sambata am petrecut ora pamantului la Chinese Garden la invitatia celor de la Spada - ocazie cu care m-am gandit ca e necesar sa scriu ceva pe blog despre mancarea chinezeasca. In primul rand vreau sa va zic ca sunt un mare fan al mancarii chinezesti si am experimentat-o atat in tara cat si prin locurile straine vizitate. Imi place aroma si combinatia de multe legume si carne facute in wok.

Pana acum am testat 3 take out-uri in Bucuresti: Hua Long, Templul Soarelui si Wu Xing. Dintre acestea 3 Hua Longul e primul care este taiat cand vine vorba de recomandare. A fost o combinatie nereusita de ingrediente ce nu mi-a placut. Si nici micul interogatoriu atunci cand am vrut sa comand prima oara nu a ajutat cauzei lor.


Pentru o vreme am fost client fidel Templul Soarelui ce are niste portii generoase si e mai ieftin comparativ cu Wu Xing-ul. Totusi am renuntat la el dupa o perioada pentru niste portii mai gustoase de la Wu Xing. Cred ca totusi a fost vorba de obisnuinta si implicit banalizarea sortimentelor oferite - asa ca atunci cand am incercat ceva nou m-a atras mai mult buchetul de arome noi.

Momentan sunt in cautare de ceva nou si primul pe lista de incercat este Chinese Garden. Mancarea a fost bunicica (la restaurant) cand am testat-o sambata dar o sa am nevoie de putin mai multe combinatii si incercari ca sa ma convinga. Plus ca exista o diferenta intre a manca in restaurant si a comanda.

Voi de unde comandati mancare chinezeasca?

Comentarii

  1. incearca si de la Chop Stix !

    http://chopstix.ro/index.php?route=common/home

    RăspundețiȘtergere
  2. Am mancat de la ei la un best fest si parca a fost meh. O sa incerc totusi ca au trecut ceva ani de atunci.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ca o contra-recomandare: este unul in Dr Taberei aproape de Razoare. Niciodata de acolo. Nu mai stiu cum se numeste, insa conversatia cu ei a fost un deliciu. Mincarea a venit in niste caserole care s-au scurs prin punga, plina de ulei si fada.
    Deci dau telefon si raspunde o femeie. Care s-a pierdut cind a auzit ca trebuie sa livreze in Militari. Si apoi o conversatie cu responsabilul de comenzi care habar nu avea de strada pe care stateam eu. Si nici pe alea mult mai cunoscute din zona mea. Gen Apusului, Valea Cascadelor. Si cind i-a zis unul, i-a spus cam asa: "pai e departe rau mai". Si pe urma imi spune ca comanda minina e de 35 lei. Desi nu stia inca ce doresc. Nu stiu de ce am avut rabdare, insa am invatat lectia. Oricum au venit dupa vreo doua ore.

    RăspundețiȘtergere
  4. http://www.casa-dragonului.ro/

    Sunt destul de ok.

    RăspundețiȘtergere
  5. @anonim - arata ok cred ca o sa ii testez candva in viitorul apropriat.

    @maibinenicaieri - un numer ar ajuta :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Una bucata actor13 aprilie 2011, 00:21

    Qian Bao - dristor!....apropo Hua long ala adevarat s-a desfiintat acum un an,o alta firma a preluat datele de contact si e de ...at!

    RăspundețiȘtergere
  7. @una bucata actor - nici nu cred ca am mai mancat de la hua long de vreo 2 ani.

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu prea mănânc eu mâncare chinezească, dar este bine de ştiut de care să mă feresc :)) Până la urmă ai comandat şi mâncare la domiciliu la cei de la Chinese Garden? Îţi aşteptăm părerea ;)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…