Treceți la conținutul principal

Unde sari baiete cu parasuta aia?

Sambata am dat curs invitatiei de la TNT Brothers si am mers sa sar cu parasuta. Mi-a fost frica. M-am calmat. M-am inspaimantat si apoi am sarit. Liniste. Pace. Zen. Adrenalina si inima care pompa dispearata sange intr-un corp extaziat. Am experimentat o noua senzatie. Surprinzator.

Dupa salt cateva ore inca aveam un gol ciudat dar placut in stomac. Totul parea atat de neimportant mai putin un singur lucru. Sa mai sar. Si chiar o sa mai sar pentru ca acum stiind la ce sa ma astept o sa elimin frica si nelinistea.

E greu sa explic prin ce am trecut. Doar va zic ca e de bine si este foooooarte tare. 

Mai jos o sa pun un filmulet in care puteti sa vedeti pe fata mea ordinea reactiilor. Va zic ca niciodata pana acum nu mi-am mai vazut expresia pe care o aveam in momentul in care scot picioarele afara din avion. Brand new. 

M-am bucurat ca un copil mic cand ma uitam in jos si puteam sa "calc" hangare, masini si avioane. Inainte aveam impresia ca am rau de inaltime dar acum sunt ferm convins ca totul era doar in capul meu.

Poze cu saritura si mai multe informatii gasiti aici.

ps. sunetul pe la jumatate cand se deschide usa de la avion e foarte tare. Nu. Nu tip ca o fetita. E vantul!

Comentarii

  1. Si eu imi doresc de foarte mult timp sa sar cu parasuta, am tot amanat pana acum dar sper ca cel tarziu pana la anul pe timpul asta sa reusesc.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pare destul de mijto. Si eu mi-am dorit sa sar cu oarasuta dar nu am avut ocazie pana acum :-(
    Incep sa cred ca te invidiez

    RăspundețiȘtergere
  3. O sa mai sari cand mai prinzi vreo mocangeala ca orice bloagar-somer care se respecta

    RăspundețiȘtergere
  4. @Anonim - evident. Dar macar nu o frec aiurea pe bloguri de someri la 5 dimineata. Iti dai seama cat de trist era sa fac asta? :)

    RăspundețiȘtergere
  5. @phidas - nu prea mi se pare de curaj. Ca nu m-am dus la moarte sigura.

    RăspundețiȘtergere
  6. Congrats! Eu vreau sa ma apuc sa fac parasutism sportiv! Acum sunt in cautarea unui club, cat de cat ok. :->

    RăspundețiȘtergere
  7. Ti-ai castigat respectul meu :)

    Mie mi-a fost o frica de nu iti poti imagina...... :) Tu am vazut ca ai fost foarte ascultator si linistit. :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu stiam ca se deschide o mica parasuta chiar de la inceput. Imi place cum ti s-a facut parul.

    RăspundețiȘtergere
  9. Doar in tandem si e pentru stabilizare.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Trigger words la Poșta Română

Pentru că tot m-am întors de 10 minute de la un oficiu poștal unde în teorie trebuia să ridic niște tricouri venite de pe threadless.com, lucru care nu s-a întâmplat dintr-un motiv care îmi e străin, am zis să fac un scurt ghid despre ce cuvinte ar trebui evitate atunci când vorbești la ghișeu.

Primul a fost curier. E posibil ca toată lumea să râdă de mine că nu știam acest trigger word de bază, dar în simplitatea mea, numesc curieri toți cei care vor să îmi livreze ceva. Eu o țineam pe a mea că m-a sunat curierul Poștei Române să îmi livreze ceva vineri, ea tot îmi spunea că Poșta Română nu are curieri și poate altcineva a încercat să îmi livreze ceva.

Ba că e agentul poștal, ba că e nu mai știu ce poștal, dar cu siguranță nu e curier. Bine. Fie ca voi. Am continuat să îi zic reprezentantul Poștei, dar nici așa n-am avut succes. Dacă nu știu titulatura lui exactă, n-au cum să își dea seama cine și ce a vrut să îmi livreze. Mai că îmi venea să zic ca Despot Tricouri în...

Al doilea c…

Condimental de Calif vis a vis de Camera de Comerț

Când sfânta treime a rotisorului din Centrul Vechi s-a destrămat, atunci când Calif și Divan și-au luat tălpășița că erau în clădiri cu risc seismic, am trăit o adevărată dramă. Unde îmi voi rezolva eu poftele nocturne? Mai ales că și Dristorul de la Budapesta a făcut ceva pași spre Tineretului.

Cumva parcă toți s-au vorbit și m-au părăsit. Am mai încercat eu din când în când să îi mai vizitez pe la Iancului, Romană și Tineretului, dar de multe ori era peste mână. Trebuia să mă duc special pentru ei în zona aia, lucru care cam știrbea din pofta ad hoc a kebabului.

 Soarele a venit și pe strada mea. Acum vreo săptămână am văzut un Condimental de Calif la 2-3 minute de mine și n-am știut de unde să îl apuc că era închis și nu părea să fie operațional încă. Norocul mi-a surâs ca aseară să îl găsesc deschis și i-am trecut pragul cu emoția unul prichindel în prima zi de școală.


Am luat un Dill Kebab de vită, un Kebun și o limonadă. Un ce? Un Kebun - chestia din poza de mai sus: pui, humus…

Era un om simplu, nu știa să îți desființeze achiziția Vector Watch în 5 minute....

Îmi imaginez că asta o să fie scris pe piatra mea de mormânt și n-am cum să schimb acest fapt. Am ajuns la concluzia asta în weekend în timp ce mă îndopam cu fasole bătută mânjită cu niște ardei copt și ceapă. Ăla a fost momentul când am realizat că orice aș face, nu voi face parte din elita țării ăsteia - vecina de la masa alăturată m-a convins de acest lucru.

Eu, om simplu, am venit la terasă să bag bere ieftină la halbă și ceva în ghiozdan că era fomiță, ea a venit la date-ul ei să vorbească despre cât de nepregătiți sunt pe LinkedIn oamenii de HR ce o abordează, achiziția Vector Watch de către Fitbit pe bani puțini pentru că se știa că n-are viitor, atacurile cibernetice recente și, desigur, o analiză a posibilităților de extindere a campusurilor universitare Oxford și Cambridge. Toate astea în decurs de nicio oră și doar din gura ei.

Îmi este și rușine să zic despre ce vorbeam noi la masa noastră în acea zi toridă de duminică la o bere pe terasă.  N-ai cu cine. Și m-am simțit at…