Treceți la conținutul principal

Blogosfera - prezent si viitor

Dupa aniversare Cristi m-a rugat sa scriu despre cum vad eu blogosfera in prezent si ce preziceri am despre viitor asa ca incerc sa acopar putin chestia asta in urmatoarele randuri.

Prezent .. hmmm blogosfera e inca una faramitata in bucatele. De ce? As putea sa arunc un "din cauza orgoliilor" dar ar fi prea usor si in mare parte fals. E faramitata pentru ca bloggerii inainte de toate sunt oameni ce sunt motivati de diferite lucruri. Daca pe mine ma motiveaza networking pe altii poate ii motiveaza banii sau just for fun-ul asa ca e greu sa zici cum e blogosfera azi/acum.


Este dinamica si jucausa. Este prea dura cateodata. Este prea ahtiata dupa stiri si nu dupa experiente personale. Este intr-o comparatie idioata cu presa si jurnalistii de parca vreunul dintre noi vrea sa fie considerat jurnalist. Este subiectiva si de asta este atat de savuroasa. Este bagata in seama in sfarsit dupa lupte seculare. Este de rau ca este bagata in seama si pentru asta se arunca cuvinte ca piscotari. Este a voastra cititorilor in special si nu a bloggerilor. Este informativa dar si cateodata inutila. Este "vanduta" dar este si rebela. Este o gura de aer proaspat. Este un exercitiu de libertate. Este ranchinoasa. Este o miniatura a societatii in care traim. Si daca asta nu va place la ea atunci schimbati-o. Faceti ceva sa fie altfel. Sa fie cum vreti voi.

Viitor? Greu de spus. O sa fie un fel de zoo. Specimene diverse de care ai auzit dar rar le vezi in libertate. O sa te duci sa te uiti ca la animale pe cale de disparitie. Blogul evolueaza! Iar in modul in care se prezinta actual nu are nicio sansa sa supravietuiasca. Nu cum arata acum. Poate doar cativa sa se lupte cu morile de vant dar trendul pare sa fie spre creerea unor social networkisti sa le zic asa. Blogul ca instrument de promovare a propriei persoane va cadea pe pozitia secunda ... urmand sa fie inghitit de retelele sociale - pentru ca poate ne e prea lene sa dezvoltam subiecte compleze. Ne vom bucura la sub 400 de caractere si poze.

Chiar video. Video are potential enorm. Se muleaza mai bine pe nevoia de comunicare a societatii actuale. Cred ca sunt prea pesimist dar asta vad eu ca ne rezerva urmatorii 5 ani. Oamenii or sa vrea sa cunoasca aproape intim persoanele de la care isi iau informatii. Nu se vor mai multumii cu nickname-uri fara fata.

Oare gresesc?

Comentarii

  1. oricum oamenii (in speta eu) nu se multumeau cu un simplu nickname ci citeau si sectiunea about daca blogul se prezenta interesant iar bloggerul emitea vorbe intelepte. Eu nu sunt fana videoblogging-ului deorece nu toti suntem frumosi sau oratori innascuti. Zic sa ii lasam pe cei ca raywilliamjohnson sa o faca.

    RăspundețiȘtergere
  2. O sa invatam sa vorbim liber in fata camerei in cativa ani :)

    RăspundețiȘtergere
  3. daca o sa fie ca la zoo ne trebuie si denumiri in latina?! :))
    (mi'a placut textul)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Quick Fashion Question: ce te-ar deranja mai mult între un burger storcit și un tânăr bătut?

Mă uitam la reclama asa și mă gândeam cât de ușor au punctat fix unde trebuie natura umană. Cât de ușor e să ignori o agresiune atunci când nu e te privește direct. Bystander Efect în toată frumusețea lui.

Am stat să mă gândesc puțin dacă pe vremea mea se întâmpla ceva de genul și nu țin minte să fi fost vreodată în căruța celor agresați. Mă gândesc că la cât de ușor vede Internetul lucrurile în alb și negru, probabil am fost în cealaltă tabără - a celor care agresau. Acum dacă ar trebui să mă apar aș spune că e o diferența între glumițe adolescentine și violență/răutate. De astea din urmă n-am dat dovadă așa că pot să dorm liniștit noaptea.

Revenind la reclamă, e fix ce trebuie. Un insight perfect adevărat oriunde în lumea asta, un concept destul de simplu cât să fie înțeles de toată lumea și o execuție fără prea mult tam tam. Îmi place și mi-ar plăcea să văd ceva asemănător și pe la ONG-urile noastre care o dau într-o lacrimogenă care nu prea prinde decât pe la oamenii din publicit…

Heineken Blade - un fel de R2D2 al dozatoarelor de bere

Vineri când toată lumea rupea ușa pentru a fugi la mare, eu eram la Galateca să aflu mai multe despre cum Heineken vrea aducă berea draught în cât mai multe locuri ce în mod tradițional nu o serveau din considerente de volum/spațiu.

Ca să fiu sincer mi-a luat ceva să îmi dau seama care sunt locurile astea de care vorbeau ei. În afară de ceainării și coffee shop-uri, nu mi-am amintit pe moment de niciun loc în care am fost și nu servea bere la draught. Apoi m-a pălit - o mulțime de restaurante, locații nonconformiste și cinematografe stau destul de prost la capitolul ăsta.



Roboțelul cu care s-au gândit să cucerească această lume fără bere la halbă este celdin imagine și se numește Heineken Blade.Arată mai mult a espressor decât aduce a dozator de bere, iar din acest motiv este și destul de portabil încât să meargă pus cam pe unde e nevoie.

Are aproape 26 de kilograme cu tot cu "butoiul" de 8 litri și poate să răcească 30-32 de draught-uri de 0.25 la 2 grade. Odată înțepat bu…

Dis de dimineață vezi o variantă mai bună de oameni

De vreo două săptămâni de când am început să ies cu bestia p-afară am tot remarcat lucrul ăsta. Oamenii sunt mai buni de dimineață. Mult mai buni. Indiferent de statut social sau ce au de făcut, sunt mult mai prietenoși, dau binețe și chiar intră în mici conversații cu tine ca necunoscut.

Nu zic că nu ajută și cățelul pentru a sparge gheața, dar am văzut mai multe zâmbete diminețile astea decât am văzut în doi ani jumătate de mers cu metroul pe linia Pipera. E ceva în aer când nici nu s-a crăpat de ziuă de relaxează lumea.

N-am văzut pe nimeni să se grăbească sau să pară împovărat de gânduri, iar asta cred că se datorează în mod special lipsei de aglomerație. Bulevardele sunt larg deschise, pe străduțe se circulă fără probleme și chiar mijloacele de transport sunt primitoare și aerisite. Chiar e ceva în aer ce se simte și care parcă spune tuturor: e un nou început.

Studii despre efectul aglomerației și agitația unei metropole probabil că s-au făcut, dar n-am nevoie de ele să îmi întă…