Treceți la conținutul principal

M-am uitat la toate* filmele siropoase de Crăciun de pe Netflix

Crăciun cu Netflix

Îndată ce a dat prima zăpadă am băgat primul cântecel de Crăciun pe YouTube. Apoi un playlist pe Spotify și niște filme de gen pe Netflix. Dacă despre primele două nu prea aș avea ce zice pentru că vin cu nivelul clasic de nostalgie, despre mini maratonul făcut pe Netflix aș așterne câteva rânduri pe blogul ăsta.

Brief-ul filmelor ales a fost unul destul de simplu. Să fie producții originale, să fie de anul ăsta și să fie de o siropoșenie exemplară ce ar putea să prindă doar la fete de vreo 25-iș de ani. Așa am exclus orice animație sau film clasic despre Crăciun care nu se concentrează exclusiv pe o ea care se îndrăgostește de el ca apoi să se întâmple ceva și ea să fie supărată pe el ca apoi se regăsească fix înainte de final.

A Christmas Prince - Știu că e de anul trecut, nu l-am revăzut anul ăsta, dar momentan rămâne cel mai decent film de gen de văzut la modul serios, non-ironic și non-la-mișto. Am înțeles că au filmat partea a 2-a și urmează să îl difuzeze cândva în următoarele săptămâni Continuarea e deja live.  Primește puncte bonus pentru că e filmat în România. Nota finală: 5/5 borcane de Nutella.

The Holiday Calendar - Practic cu ăsta am început maratonul de siropoase. Mă tot bâzâia la cap Netflix de câteva zile și am zis să îi dau o șansă. Am rezistat 69 de minute din cele 95 de tortură și nu l-aș recomanda nici măcar ironic de vizionat. Parcă nu își știe locul și încearcă să fie mai mult decât un film random de Crăciun pe care îl vezi pentru că n-ai nimic mai bun de făcut. Nici măcar nu merită un borcan gol de Nutella în care să plângi pe toată durata lui.

Christmas Wedding Planner - Clasicul ea organizează o nuntă pentru verișoara ei când se îndrăgostește iremediabil de fostul ei. Un film care punctează excelent pe egocentrismul personajului principal și care are niște premize atât de idioate că ar putea să devină un clasic al genului ăsta de filme. Este memorabil din toate punctele de vedere și din cauza asta primește 4 din 5 borcane de Nutella din partea mea.

The Princess Switch - E fix ce te-ai aștepta din numele filmului. Prințesa vrea să trăiască o viață normală, cofetara vrea să fie o prințesă. Nu trebuie să ai o facultate de film să mulgi subiectul ăsta pentru aproape o oră jumătate și să îți iasă ceva decent. 3/5 borcane.

Christmas With A View - E cel mai edgy dintre toate văzut și cumva încearcă să ofere un twist mai modern poveștilor astea de dragoste de Crăciun. Ce înseamnă asta? Că ea este un personaj o țâră mai puternic care cu siguranță nu are nevoie de el, dar e bine oricum când îl găsește. 3.5/5

The Spirit of Christmas - Ha! Ha! ha! Filmul este atât de prost încât sper că cei care au scris scenariul trăiesc cu o permanență rușine în suflet. Povestea e cam așa: ea e avocat și trebuie să vândă un han care este bântuit de fantoma lui care nu poate să treacă "dincolo" pentru că el a murit acum vreo sută de ani când se întorcea la logodnica însărcinată. De văzut cu alcool în abundență. 2/5

Ce am învățat din toate experiența asta?

Păi, filmele în care ea apare singură pe poster sunt de evitat. Sunt făcute pentru domnișoare singure și din cauza asta câteodată se iau prea mult în serios. Au mesaje, au povești cusute cu vise și lacrimi, ies din zona asta de film ușor de râs și băut un pahar de vin.

Cele mai siropoase sunt cele în care amândoi sunt pe poster. Sunt ușoare ca o briză de primăvara și e cam ce vrei să vezi în cuplu pentru că reușesc să fie pe alocuri amuzante - intenționat - pentru că neintenționat oricum sunt extrem de amuzante.

Știu că sunt câteva care mi-au scăpat, dar mai am aproape o lună până la Crăciun. N-are rost să ne grăbim.

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

YouTube: gătește ca bunica ta sau învață niște șmecherie

O știți pe Li Ziqi?

Eu abia săptămâna trecută am descoperit-o. Eram la o bere și cred că am zis că în 2020 vreau să îmi petrec sărbătorile de iarnă într-un sat din Maramureș-Bucovina, iar de acolo discuția a plecat în zona cum se trăia și gătea acum sute e ani. Și dacă nu sunt prea optimist, chiar acum 5-10-15 ani în unele zone din țară.

Li Ziqi este o gagică din China care s-a mutat înapoi la țară pentru a avea grijă de bunică după ce i-a murit bunicul. Țara asta a ei este o zonă semi-izolată din regiunea Sichuan care adăpostește cea mai mare rezervație de panda gigantici. Iar ideea din spatele video-urilor era să le arate tinerilor cum și de unde vine mâncarea tradițională chinezească.


Marțea trecută am văzut pentru prima oară video-ul de mai sus, iar sâmbătă am făcut maraton de nostalgie cu bere, pulled pork și niște crănțănele. Având în vedere că fructele și legumele sunt aproape identice cu ce avem și noi, iar tehnica folosită îmi aduce aminte de ceea ce vedeam pe la bunici în va…

Hocus pocus ignorantus

Din ce în ce mai des mi se întâmplă să deschid socialul personal, să dau vreo două trei scrolluri, să înghit în sec și să îl închid. Aceleași 5 întrebări fără răspuns îmi vin în minte și prefer să nu mă bag în dileme existențiale dacă nu este neapărat necesar.

Așa că mai bine îmi pierd timpul liber în alt mod, adică cu jocuri pe calculator. Măcar acolo lucrurile sunt destul de liniare și fiecare "victorie" sau "înfrângere" e cumva meritată și ușor de atribuit. Am pus în ghilimele pentru că majoritatea jocurilor mele sunt de tip sandbox așa că nu am niște obiective clar definite de la început.

Pentru curioși și pentru posteritate, acestea sunt cele 5 dileme care se mulează aproape perfect pe 90% din ceea ce văd pe social. Și desigur că persoanele de față se exclud, #evident.

Dumnezeule, cât timp liber ai la dispoziție să te cerți pe prostia asta?E ceva în neregulă cu mine că nu mă interesează să fiu purtătorul dreptății și moralității absolute pe Internet?Dar nimeni …