Treceți la conținutul principal

Stop pe rosu!

Bai astia cu bloguri ... ma enervati .. sunteti multi ... si nu mai are omul subiect ca repede il vede pe alt blog . Tot am vrut sa scriu de south park si ultimul episod cu wordl of warcraft ( genial episod S10E08 ) dar am uitat ... m`am luat cu altele si am uitat ca sunt si eu om ... si deja vad ca e subiectul acoperit pe vreo 2-3 bloguri. Cam asa sta treaba si cu alte "mondenitati" din astea de care eventual intr`un sfarsit m`am izbit si eu ... phaaaaa ... sunt deja OLD si fumate. Si mai e problema ca ideea din spatele lor e cam similara cu a mea ... asa ca orice adaugare ar fi de prisos.

Oh well ... maine o sa scriu despre cat de bune sunt alea de la bamby ... pun pariu ca subiectul asta e inca virgin in blogosfera.. *buhaaha*

Comentarii

  1. Ca blogger, ma gandeam ca deja te-ai obisnuit cu asemenea lucruri...

    RăspundețiȘtergere
  2. treaba la mine e ca ma gandesc la un subiect si il abandonez zicand ca nu merita si apoi il vad pe alte bloguri.de asta ce mai zici?

    RăspundețiȘtergere
  3. treaba e ca suntem multi prea mult. si mai multi care copiaza unul de la altul.

    RăspundețiȘtergere
  4. pai mai vine omu'... dar mai si pleaca... :))

    RăspundețiȘtergere
  5. asta nu inseamna ca si noi citim toate blogurile...filtram, filtram
    ps: in concluzie poti sa spui ce vrei, nu e un concurs pt exclusivitate aici

    RăspundețiȘtergere
  6. si eu am scris despre south park. :-"

    RăspundețiȘtergere
  7. Eu zic ca merita sa scrii despre ceva doar daca ai ceva mai mult de zis decat "s-a intamplat intamplarea X". Daca ce zici e interesant, o sa fii citit si comentat chiar daca nu esti primul cu stirea (lucru care mi se pare oricum aproape imposibil, daca nu esti foarte aproape de sursa).

    bycatalin: daca altii te copiaza, e motiv de sarbatoare. "Immitation is the sincerest form of flattery" and all that.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…