Treceți la conținutul principal

I'm proud to be an Apple loser

M`am tot izbit pe net de niste trailere de la Macheads sau ceva de genu` asta. Initial am ignorat trailerul pentru ca eram vizibil obosit sa mai vad steve jobs zombies. Azi de dimineata la "revista presei" am vazut trailerul si pot spune ca am ramas nitel socat. Cum poti sa fii atat de retard? Este doar un nenorocit de mp3 player, laptop sau sistem de operare. Nu iti salveaza viata si nici nu ti`o face mai buna ca prin minune.



Cum poti sa afirmi ca " nu m`am culcat constient cu nici un utilizator de windows " ... what the fuck? Ce relevanta are asta ? Sunt sigur ca in mintea ei bolnava are toate motivele sa nu faca asta ... dar eu ma intreb cand instrumentul asta simplu de folosit a ajuns sa iti guverneze viata?

Nu a videcat cancerul foametea sau a adus pa(n)cea mondiala. Atunci de unde toata nebunia asta cu apple mac iphone? Mie mi se pare ca tot ce a adus a fost o fita de nedescris .. o izolare fata de ceilalti doar din simplul motiv ca tu ai apple si din cauza asta te consideri mai bun.

Cum e si in trailer unul care raspunde la intrebarea Cum ti`a schimbat viata apple? ... Pai m`a ajutat sa nu am nevasta sa nu am familie si sa fiu in principiu singur. Yay!!!! cred ca toata lumea vrea sa zica pe la 45-50 de ani asta.

Gege zombilor ... o simpla alternativa nu poate sa iti schimbe viata. Chiar daca aveti impresia ca va leaga faptul ca aveti un produs de la o anumita firma ... va zic eu ca de fapt sunteti la fel de legati unul de altul cum sunt eu cu userii sony ericsson: nu`i cunosc si nu ma intereseaza ca au cumparat acelasi pice of crap care se inchide daca il lovesti mai tare.

Probabil ca daca aveam apple cand mergeam la baie ne`o tineam unul altuia pentru ca suntem un fel de frati. Yay. YoU are idiots. Apple e mama si steve e tata .... this is disturbing.

In caz ca nu v`ati dat seama nu e vorba de toti userii de mac apple cum vreti sa ii ziceti ... dar sunt acei cativa care ar trebui lasati in desert cu un mac book pro air whatever si abia atunci sa vedem un film cu : Cum mi`a schimbat apple viata.

ps ... in 84 ... pe 24 ian lansau primul calculator .... asa de aniversare.

Comentarii

  1. M-am uitat si eu la clip acuma,stiam ca americanii sunt putin cam prosti dar nu ma gandeam ca intr-un asemenea hal...Dar din pacate nu sunt singurii pentru care niste obiecte oarecare reprezinta toata existenta lor...

    RăspundețiȘtergere
  2. Ai ma Iepurica, ca asta e clara:
    PUBLICITATE TENDENTIOASA, pentru reactii cat mai virulente "pro si contra", SUCCES GARANTAT!
    P.S. Doar cunosti strategia asta si de prin blogosfera!
    ;)

    RăspundețiȘtergere
  3. stop using caps!

    nu ai inteles nimic ... nu e vorba de publicitate aici .. dar lasa

    RăspundețiȘtergere
  4. prin 96 un ungur imi spunea ca noi,romanii,luam totul prea personal;au trebuit sa treaca 10 ani sa inteleg cata dreptate avea si sa pot spune la randul meu:voi ,romanii o luati prea personal si sunteti prea tensionati
    este ceva fun,haios,toti au zambit voi v ati constipat,undeva este o problema si nu cred ca la apple...
    (chiar daca am citit post ul in totalitate refuz sa cred ca exista persoane care cred ca aia nu interpretau un rol:)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…