Treceți la conținutul principal

de ce sa mergi la vot

Evit in continuare sa ameste puritatea acestui blog cu sangele politic ... nu cred ca este cazul sa fac acest pas. Dar actiunea aceasta civica mi se pare una buna ... pe care o sustin. Din acest motiv cu bucurie am raspuns la 3 intrebari pentru site-ul votezi.ro legate de ce merg sau nu merg la vot. Uitati ce a iesit ... si apoi un filmulet din state.


1.              Tu mai votezi ?


Eu am votat si eu o sa votez. Eu ca cetatean ... eu ca blogger .. si mai ales eu ca persoana.


2.              De ce ?
Imi place sa cred ca sunt responsabil dar de fapt cred ca e doar modul prin care eu ma simt confortabil sa comentez despre situatia politica a tarii. Daca as alege sa nu votez probabil ca m-as simti nitel ciudat sa vorbesc despre politica. De ce sa vorbesc despre ei? Nu e ca si cum mi-am facut datoria de a prevenii sau ajuta urcarea lor pe scara politica. Cu alte cuvinte ... votez ca sa-mi dau cu parerea dupa.




3.              Ce mai astepti de la clasa politica ?


Nu sunt in tema cu ceea ce se intampla in politica asa ca nu prea pot sa imi dau cu parerea intr-un mod pertinent. Pe plan personal observ o imbunatatire a vietii mele asa ca oarecum pot spune ca ma sper ca actualii si viitorii politicieni sa continuie acest trend crescator. Trendul meu crescator.

Comentarii

  1. Da votez ... pentru ca asa mi se pare normal ... chit ca votez "contra"!

    De la clasa politica nu astept decat sa se schimbe cat de cat ... ne-am saturat de minciuni, de promisiuni, de coruptie, de circul politic!

    RăspundețiȘtergere
  2. te-ai dus la vot? ti-ai luat-o... :)))))

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…