Treceți la conținutul principal

I Am Number Four (2011)

Aseara in avanpremiera la IMAX am vazut filmul Numarul Patru (ce l-as putea descrie ca fiind un Twilight cu extraterestri). Este genul de film facut pentru cupluri - ceva pentru el si ceva pentru ea. Ea vede o poveste de dragoste si niste piepturi dezgolite iar el saracul vede lasere, extraterestri si super puteri. Este o amestecatura destul de neinspirata care totusi reuseste sa te agate putin. De fapt daca stau sa ma gandesc mai bine e genul de film pentru adolescenti.

In realitate chiar asa a fost si pitch-uit: un film ce sa atraga fanii seriei Twilight - si de aici vin si toate asemanarile. A fost facut in graba si asta se si vede (unele secvente nu au continuitate). Totusi desi a fost o tortura pentru logica (tendinta infecta a hollywood-ului de secol 21) a reusit sa ma faca curios sa aflu povestea (presupun ca e vorba de o trilogie i am #4). Mi-am impus sa nu ma las agatat in carligul povestii absurde dar am esuat.


btw - ce rasa de extraterestri posesori de branhii vin sa invadeze o planeta cu un grup format din 6 exemplare nu prea stralucite intelectual? I tell you: The stupid kind!

Anyway - poftiti la trailer.

Comentarii

  1. Nu as putea spune ca e Twilight cu extraterestii. Plotul cu elevi la liceu si bla bla este in multe filme. Oricum Twilight doar primul a fost ok, dupa au deecvnit boring. La I am number 4, poate nu fac si partea a2a pentru ca prima a fost prea buna. Actiunea as putea spune ca este peste primul twilight.

    RăspundețiȘtergere
  2. Te cred pe cuvant ca nu am vazut twilight :D

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ce faci când hipsterul pe care l-ai crescut te mușcă de mână?

Încă nu mi-am acceptat condiția de hipster pentru că eu nu mănânc mici ironic la bomba din cartier, dar trebuie să recunosc că mă bucur când văd din când în când hipsteri revoltați pe prea mult hipsterism. Ca în conversația de mai sus pe Facebook unde o persoană s-a plâns de politica celor de la cafeneaua/coffee shop-ul Bloom de a interzice clienților utilizarea laptopurilor în timpul weekendului.

La nivelul ăsta de hipsterism s-a ajuns: laptop = muncă, muncești prea mult așa că în weekend e bine să lași munca deoparte și pentru că sunt cool and everything else îți vor impune asta. În plus, să nu uităm ca de fapt este un lucru pe care îl fac pentru a completa experiența de a savura cafeaua.

Povestea celor de la Bloom sună bine, doar că este vorba de experiența lor de a bea o cafea. Nu experiența mea sau a celorlalți. Oricum nici nu contează. Este prăvălia lor și pot să facă aproape tot ce își doresc într-o marjă destul de largă. La fel cum persoana de mai sus este liberă să nu mai ca…

Era un om simplu, nu știa să îți desființeze achiziția Vector Watch în 5 minute....

Îmi imaginez că asta o să fie scris pe piatra mea de mormânt și n-am cum să schimb acest fapt. Am ajuns la concluzia asta în weekend în timp ce mă îndopam cu fasole bătută mânjită cu niște ardei copt și ceapă. Ăla a fost momentul când am realizat că orice aș face, nu voi face parte din elita țării ăsteia - vecina de la masa alăturată m-a convins de acest lucru.

Eu, om simplu, am venit la terasă să bag bere ieftină la halbă și ceva în ghiozdan că era fomiță, ea a venit la date-ul ei să vorbească despre cât de nepregătiți sunt pe LinkedIn oamenii de HR ce o abordează, achiziția Vector Watch de către Fitbit pe bani puțini pentru că se știa că n-are viitor, atacurile cibernetice recente și, desigur, o analiză a posibilităților de extindere a campusurilor universitare Oxford și Cambridge. Toate astea în decurs de nicio oră și doar din gura ei.

Îmi este și rușine să zic despre ce vorbeam noi la masa noastră în acea zi toridă de duminică la o bere pe terasă.  N-ai cu cine. Și m-am simțit at…

Trigger words la Poșta Română

Pentru că tot m-am întors de 10 minute de la un oficiu poștal unde în teorie trebuia să ridic niște tricouri venite de pe threadless.com, lucru care nu s-a întâmplat dintr-un motiv care îmi e străin, am zis să fac un scurt ghid despre ce cuvinte ar trebui evitate atunci când vorbești la ghișeu.

Primul a fost curier. E posibil ca toată lumea să râdă de mine că nu știam acest trigger word de bază, dar în simplitatea mea, numesc curieri toți cei care vor să îmi livreze ceva. Eu o țineam pe a mea că m-a sunat curierul Poștei Române să îmi livreze ceva vineri, ea tot îmi spunea că Poșta Română nu are curieri și poate altcineva a încercat să îmi livreze ceva.

Ba că e agentul poștal, ba că e nu mai știu ce poștal, dar cu siguranță nu e curier. Bine. Fie ca voi. Am continuat să îi zic reprezentantul Poștei, dar nici așa n-am avut succes. Dacă nu știu titulatura lui exactă, n-au cum să își dea seama cine și ce a vrut să îmi livreze. Mai că îmi venea să zic ca Despot Tricouri în...

Al doilea c…