dar tweeturile, cand se duc, un' se duc?

... departe si nu o sa le mai vezi niciodata. Dragos a punctat azi o chestie pe care oarecum o simteam: pe retelele sociale esti un fel de musafir care si-a prelungit prea mult sederea. Nu o sa te dea nimeni afara dar nici nu poti spune ca te simti ca acasa. Stai si te intretii cu alti musafiri ... light ca doar ai venit sa te relaxezi. Vorbesti planifici desenezi sau imparti poze dar la plecare o sa lasi totul la gazda.

In cazul facebook iti mai si molesteaza putin intimitatea de la an la an. El stie mai bine ce vrei sau nu sa le arati celorlalti invitati. Totusi cred ca prefer sa stau acasa unde e fix cum mi-am asternut. E mai putin animat dar macar toti care se perinda vin cu un singur scop: sa ma auda pe mine povestind. In teorie stiu cine sunt si nu am impresia ca tot timpul cineva se uita peste umarul meu. Nu te opri din blogging e tot ce e al tau.

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.