Treceți la conținutul principal

HTC Sense 3.0

De ceva vreme am facut pasul catre un Android cu Sense si vreau sa va zic ca pe cat de mult mi-a placut android-ul vanilla pe atat de mult m-a indragostit de Sense 3.0 N-as putea sa zic ceva anume de celalalte Sense-uri pentru ca nu am zabovit atat de mult pe ele. Totusi acesta nou mi se pare fix picatura care va revarsa paharul pe care e scris mare classic mobile user experience. Sper sa nu gresesc ca nu am apucat sa ma joc pe windows phone 7 suficient.

Sunt mare fan widgeturi si HTC se pricepe sa le faca destul de bine. Imi place lockscreenul nou pentru ca imediat cum deschid telefonul vad vremea. Daca e sa ma intrebi... o chestie total inutila ca pot sa ma uit afara sa vad cum e vremea dar asta nu inseamna ca nu imi place si nu doresc sa o vad acolo. Imi place drop down-ul unde am acces rapid la ultimele aplicatii deschise precum si la cele mai utile setari. All and all sunt chestii minuscule care modeleaza experienta in una placuta si rapida.

Si ca sa intelegi cat de naturala este experienta - azi la lansarea HTC Sensation in Romania toata lumea ce avea un telefon HTC avea wallpaper-ul default, cu home screen-ul default si ringtone-ul default. Asta spune destul de multe avand in vedere ca absolut toate 3 sunt foarte usor de customizat.

Si ca tot vorbeam de Sensation - este vorba de primul telefon cu dual core de la HTC ce vine nativ cu Sense 3.0 si pe care incepand de azi il gasiti la Vodafone de la 139 euro. Pe abonamentul meu actual ar costa 289 euro - care mi se pare un pret corect pentru un smartphone high end.

bonus: cel mai mult la lansare mi-a placut reactia unui posesor de iphone care cand a vazut cum arata animatia de ploaie si fulgere (se vede si in filmul de mai jos) a intrebat la masa la care stateam: " Chiar asa apare pe telefon? "  Da. Chiar asa arata si arata bine :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Trigger words la Poșta Română

Pentru că tot m-am întors de 10 minute de la un oficiu poștal unde în teorie trebuia să ridic niște tricouri venite de pe threadless.com, lucru care nu s-a întâmplat dintr-un motiv care îmi e străin, am zis să fac un scurt ghid despre ce cuvinte ar trebui evitate atunci când vorbești la ghișeu.

Primul a fost curier. E posibil ca toată lumea să râdă de mine că nu știam acest trigger word de bază, dar în simplitatea mea, numesc curieri toți cei care vor să îmi livreze ceva. Eu o țineam pe a mea că m-a sunat curierul Poștei Române să îmi livreze ceva vineri, ea tot îmi spunea că Poșta Română nu are curieri și poate altcineva a încercat să îmi livreze ceva.

Ba că e agentul poștal, ba că e nu mai știu ce poștal, dar cu siguranță nu e curier. Bine. Fie ca voi. Am continuat să îi zic reprezentantul Poștei, dar nici așa n-am avut succes. Dacă nu știu titulatura lui exactă, n-au cum să își dea seama cine și ce a vrut să îmi livreze. Mai că îmi venea să zic ca Despot Tricouri în...

Al doilea c…

Condimental de Calif vis a vis de Camera de Comerț

Când sfânta treime a rotisorului din Centrul Vechi s-a destrămat, atunci când Calif și Divan și-au luat tălpășița că erau în clădiri cu risc seismic, am trăit o adevărată dramă. Unde îmi voi rezolva eu poftele nocturne? Mai ales că și Dristorul de la Budapesta a făcut ceva pași spre Tineretului.

Cumva parcă toți s-au vorbit și m-au părăsit. Am mai încercat eu din când în când să îi mai vizitez pe la Iancului, Romană și Tineretului, dar de multe ori era peste mână. Trebuia să mă duc special pentru ei în zona aia, lucru care cam știrbea din pofta ad hoc a kebabului.

 Soarele a venit și pe strada mea. Acum vreo săptămână am văzut un Condimental de Calif la 2-3 minute de mine și n-am știut de unde să îl apuc că era închis și nu părea să fie operațional încă. Norocul mi-a surâs ca aseară să îl găsesc deschis și i-am trecut pragul cu emoția unul prichindel în prima zi de școală.


Am luat un Dill Kebab de vită, un Kebun și o limonadă. Un ce? Un Kebun - chestia din poza de mai sus: pui, humus…

Era un om simplu, nu știa să îți desființeze achiziția Vector Watch în 5 minute....

Îmi imaginez că asta o să fie scris pe piatra mea de mormânt și n-am cum să schimb acest fapt. Am ajuns la concluzia asta în weekend în timp ce mă îndopam cu fasole bătută mânjită cu niște ardei copt și ceapă. Ăla a fost momentul când am realizat că orice aș face, nu voi face parte din elita țării ăsteia - vecina de la masa alăturată m-a convins de acest lucru.

Eu, om simplu, am venit la terasă să bag bere ieftină la halbă și ceva în ghiozdan că era fomiță, ea a venit la date-ul ei să vorbească despre cât de nepregătiți sunt pe LinkedIn oamenii de HR ce o abordează, achiziția Vector Watch de către Fitbit pe bani puțini pentru că se știa că n-are viitor, atacurile cibernetice recente și, desigur, o analiză a posibilităților de extindere a campusurilor universitare Oxford și Cambridge. Toate astea în decurs de nicio oră și doar din gura ei.

Îmi este și rușine să zic despre ce vorbeam noi la masa noastră în acea zi toridă de duminică la o bere pe terasă.  N-ai cu cine. Și m-am simțit at…