Treceți la conținutul principal

Elicopter radiocomandat de la emag

Cat de mult crezi ca te-ai distra cu un elicopter radiocomandat? Cam asa ma gandeam si eu pana sa primesc spre testare o astfel de jucarie. A facut furori pe la biroul Kubis Interactive si a trecut prin mana tuturor baietilor. Ceea ce spune destul de mult despre cat de rezistent este daca 12-14 oameni au invatat sa il piloteze si implicit l-au lovit de toate cele.

A cazut de la 4-5 m. S-a facut "tandari" in picioarele meselor de nenumarate ori. Iar ocazional se imprietenea cu cate un zid sau alt obiect neanimat. Credeti-ma ca a avut aterizari total nereusite dupa care ma asteptam sa nu mai am ce sa dau inapoi celor de la emag. Nu a avut nici pe naiba. S-a zgariat putin dar tot mai poate zbura la punct fix sau in linie dreapta. Da. Poate sa zboare la punct fix pentru ca are giroscop.


Mini Elicopterul cu infrarosu S109G de la SYMA
Se incarca prin usb sau direct din telecomanda (alimentata de 6 baterii) in jur de jumatate de ora (prin usb) ca apoi sa iti ofere 5-6 minute de zbor. Asta citez de pe site-ul emag pentru ca mie mi s-a parut ca zboara mai mult de 6 minute ... cam 10 asa.

aterizare la punct fix
Nu mult ne-a luat sa inventam si joculete prin birou ca de exemplu aterizarea la punct fix. Un succes ce si-a pierdut repede din farmec pentru ca toata lumea ateriza unde trebuie. Este incredibil de usor de pilotat. Dupa 2-3 ture deja poti sa il pilotezi si sa il aterizezi pe unde vrei. Chiar si atunci nu-si pierde senzatia de fun. In ultimele zile cum treceau 30 de minute cum se auzea zburand prin birou.

Nu cred ca este un elicopter de exterior pentru ca e mult prea usor. Pare conceput special pentru joaca in casa. Este o chinezarie (textul de avertizare de pe palete este intr-o engleza-chineza) foarte amuzanta si ieftina (elicopterele incep de la 130 lei).  Modelul testat de mine e S109G la 190lei. Din ce am obeservat diferenta de pret e data mai mult de catre dimensiune decat de functionalitati. Cele mai micute sunt mai ieftine. BTW - saptamana asta e oferta la elicoptere (10% reducere).

Mi se pare ca este o jucarie ideala pentru birouri pentru ca e destul de relaxant sa pilotezi unul. Inchei spunand ca doua lucruri m-au surprins la acest elicopter: zborul la punct fix ce nu ma asteptam sa fie atat de usor si durabilitatea in fata loviturilor necontenite pe care le-a suferit in ultima saptamana.  Azi el ajunge la Radu ce probabil o sa il fotografieze si o sa vedeti exact despre ce distrugeri vorbesc :)

Aaaaaah si era sa uit sa va zic ca si lui nepota-miu i-a placut elicopterul desi cum a zis el "e pentru bebelusi " :))))  E drept pe cutie scrie ca ai nevoie de minim 14 ani iar el nici macar 4 nu are....

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…