Treceți la conținutul principal

Review: Star Trek In Intuneric (2013)

Aseara, in avanpremiera la IMAX am vazut Star Trek-ul nou. Aveam foarte multe asteptari, pentru ca sunt putin mai mult fan Star Trek. Filmul din 2009 l-am vazut de vreo 7-8 ori. Mai toate serialele cap coada. Sunt acolo.

Totusi, aseara parca ceva nu a click-uit in inima mea. Filmul e bun si te tine in priza. Are glumite, actiune, efecte speciale ... dar si prea multe lamentari sentimentale. Aici e de fapt problema. Nu stiu daca se pretau lucrurile acestea in universul Star Trek.

Tot bullshit-ul asta emotional obisnuia sa fie pe sistemul fast-food: facut repede, de mantuiala si cu de toate. Sa fie acolo. Si era fain asa. Acum prea miroase asa a blabla-uri lacrimogene à la Star Wars. Blestemat sa fii JJ.

Poate sunt prea dur. Lamentarile mele se rezuma la 10 minute de film. Teoretic, n-ar trebuie sa strice atat de mult placerea de a vedea filmul. Si nici nu strica. Am eu o problema cu villain-ul. Este cel mai plictisitor din tot universul Star Trek. Nu zic mai multe. Fara spoilere.

Filmul este de vazut. Fie ca esti fan sau nu. Cred ca o sa il apreciezi mai mult daca nu esti fan. Am tras cu urechea la ce mai vorbeau oamenii dupa film, erau incantati de el. Am auzit "bun", "excelent", "mi-a placut".



Si acum pe scurt putin despre alte aspecte ale filmului:
  • muzica - bunicica. 
  • efectele speciale - BIG Like
  • 3Dul - ne puteam lipsi cu succes de el, dar pentru 3-4 faze a meritat
  • povestea - faina dar destul de previzibila pentru un fani
  • factorul glumita - bun bun, dar vroiam mai mult 
  • personajele - cele noi introduse sunt destul de enervante. Tot cu ai' batrani faci treaba
  • klingonienii - ce-ati patit baieti? de ce ati ajuns atat de rau? ratie la cafeaua de dimineata? (oops spoiler)
La noi apare pe 17 Mai. E bine. Cu o zi mai tarziu fata de premiera din US. Recomand sa il vedeti la cinema. Un ecran mare pentru o nava mare :)

ps. Pentru o secunda am avut senzatia ca o sa fie cu borgi ...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…