Treceți la conținutul principal

De ce imi place Google Chromecast dupa o luna de utilizare

M-am contrat putin cu Alex Mihaileanu pe post-ul sau "Chromecast... un pic inutil?" (link) pentru ca nu ii impartaseam pesimismul legat de noul gadget de la Google. Dupa cateva luni l-am si achizitionat de curiozitate. Cum zicea si el: 35$ e o suma mica, iar acum nu regret ca l-am luat!

Deci ce fac cu el si ce stie sa faca Google Chromecast? Obisnuiesc sa am invitati p-acasa si TV-ul devine un ecran mai mare pe care pot sa le arat diferite lucruri. Pana acum foloseam un client DLNA pentru Android (Flipps fostul iMediaShare) ce stream-uia pe Xbox-ul legat la televizor. Un proces cu reusite si fail-uri datorita (presupun) router-ului meu care mai ignora Xbox-ul din cand in cand. Acum ca am Chromecast-ul, am si uitat de Flipps si Xbox.

Ce vine in pachet (foto anandtech.com)
La ce il folosesc practic? Bigger screen pentru tableta/telefon. Este integrat atat de frumos cu YouTube-ul ca este o placere sa il folosesti. Gasesti ceva pe tableta si arunci pe Chromecast (CC in restul articolului). Faci frumos un playlist si tu iti vezi de alta treaba. CC-ul nu este un DLNA receiver. Tu ii transmiti o comanda si el apoi cauta video-urile respective. Poti sa si inchizi tableta dupa ce ai facut un playlist ca el tot o sa le play-eze.

Dupa set-up-ul initial, orice user conectat la reteaua wireless poate sa arunce in queue video-uri. Cand porneste video-ul iti si apare sus cine l-a pus. That is really cool.

Adevaratul motiv pentru care mi-am luat ChromeCast :)
Il poti folosi si pentru a stream-ui un tab din Chrome-ul pentru desktop. Iti trebuie doar o mica extensie si esti gata. Exista un lag de vreo secunda - doua, dar poti sa arati cu usurinta un site. Nu prea am folosit asta pentru ca ideea de a tine si desktop-ul deschis nu m-a coafat.

Pai si doar YouTube? Nu. Momentan sunt vreo 12 aplicatii care suporta chromecast pe Android. Dintre cele mai interesante: Netflix, HBO Go, Hulu Plus, Pandora, Vevo si Google Play Tv & Movies. Buba e ca majoritatea necesita ip de US, iar CC-ul nu stie de VPN. Totusi, poti sa il rootezi si sa pui un custom firmware ce stie de VPN sau poti sa faci asta mai elegant din router (daca acesta suporta).

Pai de ce sunt atat de putine aplicatii? Inca n-au dat drumul la SDK. Candva in ianuarie ar trebui sa il lanseze si atunci sunt sigur ca vor aparea ca ciupercile dupa ploaie aplicatii ce il vor suporta. Oh! Twitch.tv hai odata!

CC-ul nu e despre uitat pe televizor la media pe care o ai in calculator sau tableta. E pentru consumul mediei online. Poti sa iti faci un server cu Plex si sa arunci filmele de pe desktop pe TV cu ajutorul CC-ului, dar nu pentru asta a fost gandit. Si nici pentru asta nu l-am dorit.

Alt lucru dragut la CC e ca daca televizorul tau are HDMI 1.3 (parca) acesta se va incarca din televizor. Altfel e necesar sa il conectez la un micro USB. La cat de micut este, acest lucru poate sa reprezinte un avantaj in calatorii. Si pentru ca stie sa prezinte Google Drive presentations, presupun ca il poti folosi si pentru prezentari.


Cred ca am uitat sa vorbesc despre cele mai importante lucruri: cum se vede si daca merge bine. Se vede excelent. CC-ul iti va arata video-ul la rezolutia sa maxima sau la rezolutia maxima a televizorului - in in functie de care limita se atinge prima. Lag nu am observat. Nici macar o secunda de imagine blocata sau ramasa in buffering.

Ce nu stie sa faca momentan CC-ul: mirroring la tableta/telefon. Nope. Niste baieti au cotrobait prin cod-ul Android-ului 4.4 si au gasit niste hint-uri ca pe viitor s-ar putea asta, dar momentan nu poti sa iti "maresti" ecranul telefonului cu un Chromecast.  *(update-ul din iulie 2014 a rezolvat asta)

Concluzia finala: pentru 35$ aka 115 lei ... merita fiecare banut. Este excelent. Unele reviste de specialitate l-au numit gadget-ul anului 2013. Posibil sa fie.

Sper ca am acoperit toate intrebarile posibile despre Chromecast. Daca nu, comentariile se gasesc mai jos si voi incerca sa raspund cat de bine ma pricep.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Monitoarele de gaming, 9 ani mai târziu

Săptămâna trecută am dat o fugă să văd cele mai noi monitoare de gaming de la Samsung și mi-am adus aminte de o întâmplare la un lan party de acum 9 ani. Ne-am strâns noi în sufrageria unui prieten și ne-am chinuit regulamentar să facem rețeaua să meargă. Pe vremea aia așa stăteau lucrurile, te strângeai, băgai niște bere și vreo 5 ore te chinuiai să vă vadă rețeaua pe toți.

Octavian Fulger de la WASD primise un monitor de gaming în teste și l-a adus la micul nostru lan party. Ca să înțelegeți ce însemna atunci un monitor de gaming, noi majoritatea încă eram pe monitoare cu tub. Era science fiction ideea de monitor led de gaming.

Ăsta mai avea în plus și comenzile pe touch. Incredibil. Nici nu apăruse prima generație de Iphone, touch-ul era la nivelul fantezist de tehnologie. Eh. Pleacă Fulger să ia niște ceva și ne lasă pe noi, maimuțele, cu monitorul cu touch.

Nu exagerez, cred că 30-40 de minute ne-am chinuit să îl pornim. Ceva nu se lega. Încercam să îl atingem în toate felurile …