Treceți la conținutul principal

Ti-am analizat berea de pe masa si te-am judecat imediat!

Asta referitor la ce zicea Cetin acum o saptamana pe blog: nu-i place Guinness-ul si da o palma bloggerilor ce au sarbatorit Saint Patrick's Day la party-ul Guinness. I-am surfat putin prin comentarii si n-am inteles cum un brand de bere poate starni reactii atat de puternice.

Oameni bun, sa ne relaxam. Nimeni nu are adevarul absolut - cel putin nu cand vine vorba de bere. V-o zice un om care isi face bere acasa. E doar un instrument pe care il asociezi cu unele momente placute. Daca reusesti sa realizezi asta, vei vedea ca unele beri se preteaza mai bine unor anumite stari de spirit - de unde rezulta sau mai bine spus... a fost generat brand DNA-ul lor.

Eu am beri pe care le beau cand ma uit la sport (Champions League, CM, ciclism & F1), cand stau la o terasa in Bucuresti, cand mananc ceva la un restaurant, cand gatesc ceva acasa, cand sunt la apres ski si exemplele pot sa continue. Starea de spirit imi dicteaza ce bere urmeaza sa imi comand. Nu vreau sa am o relatie de monogamie cu un brand de bere, pentru ca iubesc atat de mult berea.

 Zicand acestea, va zic ca intotdeauna mi-a placut Saint Patrick's Day. Este singura zi din an in care sarbatorim o stare de spirit ce are in plan secund berea.  In niciun caz nu este singura zi din an in care eu sarbatoresc relatia emotionala pe care o am cu respectivul lichid, dar e singura in care toti suntem la unison. Anul acesta, peste 100 000 de romani l-au sarbatorit weekend-ul trecut pe Sfantu' Patric intr-un irish pub.



Aici vroiam sa ajung. Guinness n-as bea niciodata la o clasica de primavara (ciclism - pentru cei ce nu se pricep) sau la un restaurant mai fitos, pentru ca nu cu asta asociez berea respectiva. In schimb, da-mi un party intr-un irish pub si o sa fiu primul la bar care isi comanda draftul negru. Sa nu mai zic de Saint Patrick's - cand in trecut am mers in pub crawling-uri sau am vanat la loteria hameiului o palarie din aia cretina pe care o poarta cu mandrie toti entuziastii de bere pe 17 Martie - cand berea irlandeza completeaza cu succes starea de euforie.

Despre asta vorba! Berea e legata de o anumita stare de spirit. Enjoy it!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…