Treceți la conținutul principal

Exercitiu de imaginatie: Casa o sa iti fie distrusa in foarte scurt timp. Ce salvezi din ea?

Nu vreau sa intru in conflictul etern din Fasia Gaza, dar filmuletul de mai jos mi-a dat putin de gandit. Oare ce as incerca sa pastrez din casa ce urmeaza sa imi fie distrusa? Primul lucru la care m-am gandit era tableta - a devenit vitala in viata de zi cu zi - dar este un raspuns pe care imediat l-am considerat ca ca fiind idiot. Trebuie sa fie ceva mai bun. Ceva imposibil de inlocuit.

Stau si ma gandesc de aproape 15 minute, dar tot n-am un raspuns care sa ma multumeasca. Nu exista un lucru pe care l-as alege in defavoarea altuia care sa faca pierderea locuintei mai suportabila. Atat de multe amintiri sunt legate de atat de multe prostioare fara valoare fizica, incat imi este greu sa ma decid ce as salva. Practic sunt blocat in a lua o decizie. O situatie cu care sunt ferm convins ca s-au confruntat toti oamenii care au fost vreodata evacuati. 

Cat timp ma mai gandesc la ce as lua, va las cu un exemplu de razboi "civilizat"...

Aparent esti sunat cu 15 minute inainte sa fii bombardat. Ti se aduce aminte cu o mica bomba cu 1 minut inainte, iar apoi esti scapat de problema din titlu...


filmulet si poveste gasite intr-o singura sursa - pe reddit

Comentarii

  1. Eu aș lua câinele, lesa și un rucsac în care ar fi pisica, laptopul, telefonul și actele.

    RăspundețiȘtergere
  2. Eu m-am decis pana la urma la albumele cu fotografii. Alea par cel mai greu de inlocuit.

    RăspundețiȘtergere
  3. Nihasa, afla ca esti mult mai prost decat ei.

    RăspundețiȘtergere
  4. Daca vorbim doar de obiecte si nu de familie, as salva actele (pe care le pot recupera in 3 secunde) si semnul de carte mostenit de la taica-miu.

    RăspundețiȘtergere
  5. Normal ca nu vorbeam de oameni si animale. Alea sunt de departe primele lucruri pe care le-ai salva.

    RăspundețiȘtergere
  6. Tocmai am schimbat de pe Eurosport2 (supercupa Germaniei) datorita comentariului de rahat al acestui manolo. Oare nu se sesizeaza nimeni?

    RăspundețiȘtergere
  7. Alexandru Mihai Buciu20 iulie 2015, 22:08

    Omule, acum am descoperit ceea ce ai scris tu aici (chiar si dupa cativa ani) si vreau sa iti spun ca vorbesti tampenii. Si nu o spun doar asa...ca sa ma aflu in treaba, o spun pentru ca tu nu vrei sa iti deschizi mintea si sa intelegi ce fac acesti trei comentatori in direct. Daca vrei discutii tehnice, somnolenta si "mood killing", da-i pe comentariu in engleza si asculta-l pe Sean Kelly impreuna cu celalalt coleg al sau. Cum poti sa spui de cineva ca e dobitoc? Cum masori asta? Din faptul ca ei dau retete DIN LOCUILE PRIN CARE TRECE CURSA IN ZIUA RESPECTIVA, din faptul ca spun istoria locului respectiv, din faptul ca rad pe seama celor care par "mai buni" decat altii? Ce, tu nu ai rade de ei? Aaa, stai, deja ai facut-o in randurile de mai sus...Eh...imi pare rau pentru tine, dar nu ai inteles nimic...Scrie in continuare pe blog, da-ti televizorul pe mute sau mergi la o plimbare cu bicicleta doar ca sa nu te uiti la cursa de pe Eurosport sau Eurosport 2. Dar te rog un lucru...nu mai face oamenii dobitoci pe bloguri...Nu ai curaj sa le-o spui in fata? Nu ne aiurii pe noi cu injurii, mai bine du-te si plimba-te, ca oricum nu te asculta nimeni...

    RăspundețiȘtergere
  8. Sa imi deschid mintea? Hai omule ca e vorba de un sport, nu de acceptarea lui Dumnezeu in viata ta. Oricum lucrul asta e destul de greu de inteles pentru cineva care nu vede ironia in a imi spune la un articol scris acum 4 ani sa ma duc sa ma plimb ca oricum nu ma asculta nimeni pe blog.

    RăspundețiȘtergere
  9. Alexandru Mihai Buciu21 iulie 2015, 12:21

    Da, e vorba de un sport, dar asta nu inseamna ca trebuie sa numesti comentatorii dobitoci. Am gasit articolul tau din intamplare si mi s-a parut deplasat faptul ca ai numit dobitoci niste oameni si mai ales ca nu ai dat argumente concrete. Ce,ca dau retete si vorbesc despre istoria locului? Tocmai, ca ar trebui sa-ti deschizi mintea si sa vezi partea buna a acestor lucruri, nu sa scrii imediat pe blog "ce oameni dobitoci" doar pentru faptul ca nu comenteaza asa cum doresti tu. Hai sa ascultam vorbind 3-6 ore despre biciclete, masinile din caravana si detalii tehnice ale elicopterelor care filmeaza cursa, doar ca sa vorbim despre detalii tehnice. Nu spun ca sa nu zica, dar totusi, sa vorbeasca toata cursa despre asta ar fi obositor si de neinteles cateodata. Si atunci poate chiar ai schimba programul pe Travel Channel sau mai stiu eu pe ce doar ca sa te relaxezi.

    RăspundețiȘtergere
  10. [Tine cont ca insemnarea e scrisa acum 4 ani ] Dar e ok pentru bucuria ta de a te uita la sport sa iti zica incontinuu ca toti sportivii se dopeaza? Te bucuri cand incep sa faca bascalie ore intregi de un sportiv ca nu le place numele lui? Te simti mai bine cand incep sa fie agresivi cu toti spectatorii care au o parere diferita fata de a lor? Spune-mi mie ca asta iti doresti sa auzi la o cursa de ciclism si am incheiat povestea.

    RăspundețiȘtergere
  11. Alexandru Mihai Buciu21 iulie 2015, 15:47

    Faptul ca si dupa 4 cineva contesta ceea ce ai scris in acest articol ar trebui sa-ti dea de gandit. Si daca tot ce ai inteles tu din ce am spus eu este ca am o problema cu ciclismul+dopaj, atunci ar trebui sa mai citesti o data. Le ascult comentariile si niciodata...dar niciodata nu s-au luat de un rutier doar pentru ca nu le placea numele sau...Schleck a fost dovedit, Contador la fel, Valverde la fel. Au facut misto de Sagan, iar zilele astea i-au recunoscut meritele. Ei citesc ce spune lumea pe facebook, in timpul cursei, si lucruri bune si rele...cele rele sunt penibile si repetitive. E ok sa te iei de ei atunci cand merita, dar sa-i faci dobitoci fara vreun argument clar este o prostie in sine. Si da, chiar si dupa 4 ani...

    RăspundețiȘtergere
  12. Ca nu te-ai uitat tu la Giro 2011 nu inseamna ca nu s-au luat niciodata de un rutier ca nu le placea numele. Incearca sa intelegi ca cele scrise se refera la cele intamplate acum 4 ani. Nu stiu in ce masura te uitat atunci la ciclism, dar crede-ma ca nu sunt lucruri inventate. Si tot am dat argumente, ca refuzi tu sa le accepti, asta e partea a doua. Totusi, trebuie sa recunosc ca in ultimul timp s-au mai calmat si nu mai sunt la nivelul de voma de acum 4-5 ani.

    RăspundețiȘtergere
  13. Alexandru Mihai Buciu22 iulie 2015, 00:01

    Ok, recunosc, Giro 2011 l-am ratat, am inceput sa ma uit de la TDF 2011 incolo, dar ce am spus este adevarat, doar ca m-am exprimat gresit, de cand ma uit eu la ciclism nu s-au luat niciodata de un rutier pentru ca nu le place numele lui. Ma bucur ca admiti ca s-au mai calmat in ultimi 4-5 (si nu o spun ironic). Si accept argumentele tale, nu sunt in masura sa ti le critic, doar ca spun ca in opinia mea nu sunt concrete pentru a-i numi dobitoci :).Asta era problema mea si de asta am simtit nevoia sa scriu primul mesaj (chiar si la un mesaj de acum 4 ani).

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…