Treceți la conținutul principal

Conversatie improbabila: Auzi? Tu urmaresti vloggeri romani? Desigur!

E o intrebare pusa de o domnisoara vblogger (ma simt ca parca scuip pe cineva cand scriu denumirea asta)  pe Facebook-ul personal. Surpriza nu consta in faptul ca majoritatea oamenilor i-au raspuns ca nu urmaresc vloggeri romani, ci in faptul ca un numar finit de vloggerii romani nu isi dau seama de unde vine raspunsul asta atat de categoric.

Poate e din cauza ca suntem ultima generatie care a invatat engleza in fata tv-ului cu Cartoon Network, dar de ce as urmari niste indigo-uri ale vloggerilor din afara? Ei o fac mai natural si mai bine. Glumele sunt mai amuzante si nici nu sunt violate de bariera asta lingvistica, asa ca de ce as urmari versiuni autohtone mai proaste?

Pentru ca patriotism si bla bla bla. Nu. E gresit daca asa incerci sa ma convingi. #old nu e doar u hashtag. E un amalgam de glumite pe care le-am vazut deja de prea multe ori pe internet. In romana chiar nu suna mai bine, Asta e si un motiv pentru care desi lurkez de vreo 8 ani pe Reddit, n-am avut niciodata rabdarea necesara sa urmaresc un subreddit romanesc. Traducerea glumelor nu acopera golul lasat de lipsa contextului autohton.

Poate e prea dur ceea ce spun, dar toate show-urile video de succes de la noi se ispravesc in 2 ani cand ajung la zi cu ceea ce copiau. Bine ma sector 7 pe tine te scuz, dar altii nu beneficiaza de indurarea asta. Si nu o fac din rautate, doar pentru ca tl;dr. Unii or sa inteleaga, altii nu.

E gresit sau ciudat ca totusi show-urile astea prind la cei de sub 25? Nu. Ciclicitatea glumitelor de pe internet e undeva pe la 7-10 ani. Practic anul asta pot sa incep sa ma plagiez cu ce scriam acum 10 ani si publicul o sa fie multumit. Nimeni nu sta sa tina minte ce ineptii scriam acum 10 ani, e ca si cum as veni cu ceva content nou.

Dar imi e rusine. De asta nu o fac :)

Si ca sumarizez ceea ce am spus. De ce nu sunt urmariti vloggerii romani? Pentru ca nu au content original si pentru ca sunt batrani - batrani in comparatie cu cei care urmaresc vlogguri. Sunt bunici. Sunt fumati. Sunt falsi. Sunt fortati pentru generatiile noi.

Si nu vorbesc doar de gandire si deductiile logice pe care le fac (deductii care mie mi se par de bun simt), ci si de modul stangaci in care folosesc slag-ul tineresc. Sorry guys, dar nu te poti preface. Nu poti sa pacalesti pe nimeni.

Cam atat. Nu toata lumea poate sa faca cu succes un Pewdiepie...

Comentarii

  1. Uitandu-ma la tv, ascultandul pe Iliescu ce mai are de spus.

    RăspundețiȘtergere
  2. Alexandru Neştian17 ianuarie 2015, 10:52

    incearca de la Burghez. Am fost multumit mult de ei ieri la birou ;)

    RăspundețiȘtergere
  3. Am mai auzit de ei. O sa ii incerc cat de curand.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …

Monitoarele de gaming, 9 ani mai târziu

Săptămâna trecută am dat o fugă să văd cele mai noi monitoare de gaming de la Samsung și mi-am adus aminte de o întâmplare la un lan party de acum 9 ani. Ne-am strâns noi în sufrageria unui prieten și ne-am chinuit regulamentar să facem rețeaua să meargă. Pe vremea aia așa stăteau lucrurile, te strângeai, băgai niște bere și vreo 5 ore te chinuiai să vă vadă rețeaua pe toți.

Octavian Fulger de la WASD primise un monitor de gaming în teste și l-a adus la micul nostru lan party. Ca să înțelegeți ce însemna atunci un monitor de gaming, noi majoritatea încă eram pe monitoare cu tub. Era science fiction ideea de monitor led de gaming.

Ăsta mai avea în plus și comenzile pe touch. Incredibil. Nici nu apăruse prima generație de Iphone, touch-ul era la nivelul fantezist de tehnologie. Eh. Pleacă Fulger să ia niște ceva și ne lasă pe noi, maimuțele, cu monitorul cu touch.

Nu exagerez, cred că 30-40 de minute ne-am chinuit să îl pornim. Ceva nu se lega. Încercam să îl atingem în toate felurile …