Treceți la conținutul principal

Heroes of the Storm - League of Legends-ul pentru oamenii mai batrani

De la o varsta incolo iti dai seama ca nu mai esti ceea ce ai fost in materie de reflexe, disponibilitate de a varsa ore intregi intr-un joc, sau doar nu mai ai cheful ca sa te certi cu toti copiii de 12 ani pe decizii strategice sau de viata.

Asa ca ce faci? Dota 2 nu poti sa joci ca parca e prea hardcore si simti ca iti pierzi timpul de pomana, League of Legends are o comunitate de toata jena care te va porcaii inainte sa apuci sa faci ceva in joc, asa ca iti ramane doar niste Heroes of the Storm pentru a iti satisface nevoia de un joc tip MOBA.



Imi place ca meciurile sunt scurte, daca in LOL abia incepea actiunea pe la 20 de minute, in asta in general se termina pe la 20-25. Ma bucura ca nu trebuie sa dau last hit-urile moartea pasiunii pentru ca experienta se acorda pe o anumita raza in jurul lucrului care a murit (minion, jungle, player).

Un alt lucru destept este experienta globala a echipei - toti faceti level up in acelasi timp, iar diferente nivel pot exista doar intre echipa ta si a adversarilor. Se pune mai mult accet pe npc-urile din jungla si pe obiective, si nu exista item-izare a personajelor.

nihasa#2121 este id-ul meu - in caz ca trebuie sa fim prieteni

Practic este un casual MOBA si aici e problema lui. De jucat imi place sa il joc, de uitat la el ca esport, nu. Ma rog, nici nu prea s-a dezvoltat ca esport pentru ca e lansat la liber de 26 de zile.

Dupa cum se vede si in imaginea de mai sus, am jucat ceva meciuri - 115 mai exact. Statistic vorbind, majoritatea au fost castigate, iar cele pierdute oricum au fost atat de rapide (~25 de minute) inca nu am simtit ca mi-am pierdut timpul.

Jocul sigur e de incarcat si sper ca Toma ciuleste putin urechile si il pune pe lista de Bloggers Lan Party mai ales ca este gratuit.

Ne vedem in joc.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…