Treceți la conținutul principal

Hei tu cel care vorbesti la TV despre #coruptiaucide #demisia #colectiv



Aseara am urmarit pe la televizor o parte din ce s-a intamplat in strada si vreau sa precizez cateva lucruri pentru cei dau interviuri diferitelor televiziuni care or sa fie prezente la viitoarele proteste. E modul meu de a incerca sa ajut.

Daca nu crezi ca poti sa duci interviul, nu te baga. Fix interviul tau apare pe post si arunci intreaga miscare intr-o lumina mai putin favorabila. Nu toata lumea are calitatile necesare pentru a oferi un discurs coerent in fata camerei. Nu este o rusine, nu te incapatana.

Daca totusi doresti sa dai un interviu, vino pregatit de acasa cu raspunsuri la urmatoarele intrebari: De ce ai venit aici? Ce doresti? De ce consideri ca este corect ceea ce doresti?

Par intrebari usoare, dar aseara din 5-6 interviuri vazute nu se intelegea un mesaj comun si coerent la aceste intrebari recurente pe toate posturile. Parca era prima oara cand se gandeau la raspunsuri.

Nu fac pe gica contra, dar este vital ca aceste raspunsuri sa fie clare, sincronizate si cel mai important sa fie scurte. Este ca in corporatiile din care generatia asta a iesit in strada: daca nu poti sa explici intr-o propozitie un lucru, nu il intelegi suficient.

In plus de asta, interviul tau de 5 minute o sa ajunga un lucru de 10-15 secunde pe post - de asta e bine sa folosesti propozitii scurte in care mesajul se intelege foarte bine. Repeta si sustine acelasi mesaj in fiecare lucru pe care il zici. Se intipareste mai usor in mintea colectiva si risti mai putin sa se piarda la montaj.

Nu uita ca totusi ai iesit in strada in urma unei tragedii: zambetele si alte lucruri care par sa faca aceste manifestatii o sezatoare placuta, nu isi au rostul. Esti suparat, esti nevos, incearca sa transmiti aceste trairi privitorilor intr-un mod nonviolent.

Foloseste cuvinte cu un impact adanc intiparit in istoria noastra si aici o sa imi permit sa il citez pe Valeriu Sterian - Exercitiu: generatie, aspiratie, interdictie, legislatie, explicatie, protectie, atentie, detentie, obstructie etc.

Daca bifezi toate aceste mici sfaturi, vreau sa te vad joi seara la televizor. Altfel te rog sa refuzi politicos orice incercare a reporterilor de a iti lua interviu. Vei face mai mult bine asa pentru cauza care te-a scos afara din casa.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Era un bar mișto, dar problema era că mai venea și patronul...

Știți barul ăla făcut de patron în momentul în care a ajuns la 40 de ani și i-a dat cu virgulă bucket listul? Nu? Hai să vă zic cum stă treaba. Toată viața a visat să își deschidă un bar, dar n-a avut timp/bani/motivare. Asta până de curând când s-a dus ca berbecul.

L-a deschis. E mic, simpatic, are un specific bine delimitat, a mers chiar bine la început, dar acum începe să scârțâie. Și ăsta nu înțelege de ce. De ce în fiecare lună vin din ce în ce mai puțini clienți și încasează tot mai pe negativ.

Păi problema majoră e că patronul și-a dorit bar, dar nu și clienți. Am fost în vreo câteva locuri din astea unde noi îl deranjam pe patron. Omul era cu paharul de vin în față, cu gașca de prieteni și cu muzica la maxim. Erau pe distracție și trebuia să o mai pună pe pauză să ne aducă meniurile, să dea muzica mai încet, să ne aducă băutura și la final să ne ia banii.

Omul nu avea chef de noi, chiar dacă eram singurii plătitori de consumație din bar. N-ai cum să ceri prietenilor bani pe c…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.