Treceți la conținutul principal

De la gătit în compania berii până la gătit cu bere

cu biberonu' în bucătărie

Un lucru care nu prea se știe pe blog este că mie îmi cam place să gătesc. E relaxant, este distractiv și e genul ala de hobby care îți ține și de foame. Practic ești câștigat cam orice s-ar întâmpla: dacă o arzi tragi niște învățăminte și micro dietă, de îți iese bine ai stomacul plin și like-uri grămadă. #winwin

Eh, în toată ecuația asta, la mine în general se strecoară și o bere două pentru că este important să te hidratezi în toată căldura aia din bucătărie. Rar de tot se mai strecura și in preparate, dar neprimind un brief à la carte, berea era prezentă la mine pe blat doar pentru aspectul recreațional.

Joia trecută, la invitația celor de la Timișoreana și în compania lui Marius Tudosiei de la Băcănia Veche, am învățat că poți să asortezi berea unui mușchiuleț de porc, să stingi niște creveți cu ea sau să faci o reducție pentru tort. Poate suna pompos, dar nu este ceva extraordinar odată ce realizezi că poți să ai acces la niște arome interesante dacă stropești sau odihnești carnea în bere.

Mușchiuleț de porc umplut cu sos de bere

Să luăm de exemplu rețeta de mai sus: poate părea complicată, dar pot sa o explic într-o singură suflare! Pe locuri, fiți gata, start!

Prăjește un pic migdalele crude și pune-le fierbinți în gemul de fructe de pădure, adaugă mirodenii, cu amestecul rezultat umple mușchiuleții, rumenește-i în tigaie și apoi îi pui la cuptor în compania berii și a mirodeniilor timp de o oră și jumătate la 180 de grade.

Extrem de simplu și suficient de rafinat încât să își găsească loc pe masa de sărbători. În plus, ai o scuză sa ai tot timpul o sticla de bere lângă tine - nu văd cum cineva s-ar plânge vreodată de asta.

Alt moment de maximă savoare au fost creveții flambați in bere, dar aici mai bine vă directez către Vlad Petreanu că în partea lui de bucătărie s-a întâmplat magia asta. Eu doar i-am apreciat în compania unei beri, după ce m-am văzut cu porcul în cuptor.

A fost o seară plăcuta care a demonstrat ca cel mai important lucru pe care trebuie îl aduci în bucătărie este o persoană dragă. Restul sunt opționale!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…