Treceți la conținutul principal

De la gătit în compania berii până la gătit cu bere

cu biberonu' în bucătărie

Un lucru care nu prea se știe pe blog este că mie îmi cam place să gătesc. E relaxant, este distractiv și e genul ala de hobby care îți ține și de foame. Practic ești câștigat cam orice s-ar întâmpla: dacă o arzi tragi niște învățăminte și micro dietă, de îți iese bine ai stomacul plin și like-uri grămadă. #winwin

Eh, în toată ecuația asta, la mine în general se strecoară și o bere două pentru că este important să te hidratezi în toată căldura aia din bucătărie. Rar de tot se mai strecura și in preparate, dar neprimind un brief à la carte, berea era prezentă la mine pe blat doar pentru aspectul recreațional.

Joia trecută, la invitația celor de la Timișoreana și în compania lui Marius Tudosiei de la Băcănia Veche, am învățat că poți să asortezi berea unui mușchiuleț de porc, să stingi niște creveți cu ea sau să faci o reducție pentru tort. Poate suna pompos, dar nu este ceva extraordinar odată ce realizezi că poți să ai acces la niște arome interesante dacă stropești sau odihnești carnea în bere.

Mușchiuleț de porc umplut cu sos de bere

Să luăm de exemplu rețeta de mai sus: poate părea complicată, dar pot sa o explic într-o singură suflare! Pe locuri, fiți gata, start!

Prăjește un pic migdalele crude și pune-le fierbinți în gemul de fructe de pădure, adaugă mirodenii, cu amestecul rezultat umple mușchiuleții, rumenește-i în tigaie și apoi îi pui la cuptor în compania berii și a mirodeniilor timp de o oră și jumătate la 180 de grade.

Extrem de simplu și suficient de rafinat încât să își găsească loc pe masa de sărbători. În plus, ai o scuză sa ai tot timpul o sticla de bere lângă tine - nu văd cum cineva s-ar plânge vreodată de asta.

Alt moment de maximă savoare au fost creveții flambați in bere, dar aici mai bine vă directez către Vlad Petreanu că în partea lui de bucătărie s-a întâmplat magia asta. Eu doar i-am apreciat în compania unei beri, după ce m-am văzut cu porcul în cuptor.

A fost o seară plăcuta care a demonstrat ca cel mai important lucru pe care trebuie îl aduci în bucătărie este o persoană dragă. Restul sunt opționale!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…