Treceți la conținutul principal

Mini maratonul micilor de 1 mai

Mini maratonul micilor de 1 mai
Chiparoșii ăștia sunt pozați undeva prin Sibiu

Luni am purces cu Mariciu la un mini maraton de mici. De fapt el era chitit pe asta, eu doar am fost un fel de atârnache. Primul lucru pe care vreau să îl zic că a pleca într-un tur al micilor fix de întâi mai nu este o idee bună. Este fix momentul când toată lumea a ieșit la o porție de mititei așa că mai mult stai la coadă decât la degustare.

Maratonul a început la Terasa Obor unde coada de 20-30 de metri era un cocktail de vârste și clase sociale. Am înfulecat rapid 3 mici o chiflă și două beri la pahar, 14 lei. Clasic, cinstit, bun. Astea sunt cuvintele pe care le-aș folosi dacă m-ar întreba careva cum sunt micii de la Obor. Aproape de cei mai buni mici, dar încă destul de departe.

Următorul loc recomandat a fost în Gara Obor unde n-a găsit deschis. Totuși, de acolo am plecat la Republica unde se zvonea că e un rai al mititeilor. Problema e că nu cred că am nimerit unde trebuie. Bodega cu 4 mese de lângă gară n-a fost ceea ce trebuie. Mi-au dat pur și simplu mici nefăcuți pentru care am și așteptat aproape 20 de minute.

Ultima oprire a fost la Brănești, la Casa Veldoni, unde cu greu am găsit un loc. Era super plin și toți mesenii aveau același lucru în farfurie: mititei cu cartofi prăjiți. Părea să fie ce trebuie. Chiar bifa și regula de aur se mănâncă bine dacă vecinii vin să își ia de mâncare pentru acasă, dar aștepți de îți sar capacele de foame.

Fix când ne-am așezat noi, o vecină venise să ia niște mici pentru acasă și a primit rapid răspunsul: peste o oră jumătate. Cred că și la noi a durat cam la fel. Era frenezie de mici. Un curios a întrebat cât mai durează dacă s-ar pune acum la masă și răspunsul a scurt: dacă comanzi acum ai 200 de mici în față. 

Micii n-au fost cine știe ce. Unul a fost cam nefăcut, ceilalți nu m-au impresionat. Nu vreau să mă laud, dar fac mici mult mai buni cu carne din supermakert-uri. N-a meritat așteptarea, n-a meritat drumul și în mod cert n-a meritat forfota din jurul mesei noastre.

Înainte de concluzie, am pus și blogul lui Marian pe tema asta. El a fost mai îngăduitor.



Dacă mai trebuia careva convins, întâi mai este o zi proastă pentru astfel de tururi și pentru ieșit în general la mici. Tot ce înseamnă terasă cu grătar din București și împrejurimi este arhi-plină. Bucătarii sunt în viteza a 5-a și dau rateuri la greu. Mai bine ieși la un burger cinstit și bagi mititei în altă zi. #părereamea

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Diablo 3: Rise of the Necromancer a ieșit fix cum trebuia să fie

Versiunea scurtă la ce vreau să zic este deja în titlu.

Versiunea lungă este că după vreo 2-3 ore jucate pot spune cu mâna pe inimă că îmi place necromanul mai mult decât jumătate din clasele din Diablo 3. Aduce destul de mult a ceea ce am jucat aproape obsesiv în Diablo 2 și lucrul ăsta nu poate decât să mă bucure. Nu la fel de mult ca anunțul unei versiuni remastered D2, dar p-acolo.

De fapt DLC-ul ăsta este atât de bine închegat încât singurul reproș pe care îl am este referitor la decizia de a aduce necromancerul în universul Diablo 3 printr-un DLC și nu o expansiune. Blizzard fiind printre puținele companii care ignoraseră modul ăsta de muls bani. Ei lucrau 2-3 ani, făceau o expansiune, îi trânteau un preț de 60 de euro și știam că am o grămadă de conținut de care pot să mă bucur.

Pachetul ăsta digital e relativ ieftin pentru un DLC, doar 15 euro, dar s-ar putea să fie primul dintr-o întreagă serie. Lucru care sincer nu mă coafează. Nu pentru că sunt scârțar, dar pentru că DLC-u…

Condimental de Calif vis a vis de Camera de Comerț

Când sfânta treime a rotisorului din Centrul Vechi s-a destrămat, atunci când Calif și Divan și-au luat tălpășița că erau în clădiri cu risc seismic, am trăit o adevărată dramă. Unde îmi voi rezolva eu poftele nocturne? Mai ales că și Dristorul de la Budapesta a făcut ceva pași spre Tineretului.

Cumva parcă toți s-au vorbit și m-au părăsit. Am mai încercat eu din când în când să îi mai vizitez pe la Iancului, Romană și Tineretului, dar de multe ori era peste mână. Trebuia să mă duc special pentru ei în zona aia, lucru care cam știrbea din pofta ad hoc a kebabului.

 Soarele a venit și pe strada mea. Acum vreo săptămână am văzut un Condimental de Calif la 2-3 minute de mine și n-am știut de unde să îl apuc că era închis și nu părea să fie operațional încă. Norocul mi-a surâs ca aseară să îl găsesc deschis și i-am trecut pragul cu emoția unul prichindel în prima zi de școală.


Am luat un Dill Kebab de vită, un Kebun și o limonadă. Un ce? Un Kebun - chestia din poza de mai sus: pui, humus…

Strongbow - de ceva vreme lansata si la noi in 3 sortimente

Lansarea efectiva a fost acum vreo 3-4 saptamani, dar am evitat sa scriu despre asta inainte sa o localizez offline intr-un supermarket. Oho si cat de greu a fost sa fac asta. Am vanat in Carrefour-ul si Mega Image-ul de la Piata Unirii de parca viata mea depindea de asta.

Cred ca m-ati vazut p-acolo. Cu ochii mijiti, eram cel nehotarat la raionul de beri de import. Ocazional faceam 13-14 si pe la cele cu arome si chiar pe la sucuri - de unde sa stiu unde naiba ar pune ei cidrul (mai are rost sa zic si de mere?).

Gata cu panica! intr-un tarziu au bagat si la mine in cartier cidru Strongbow.


Ce as putea sa zic despre Strongbow? Este un hard cider (4.5% alcool) si la noi in tara vine in trei variante: gold apple, red berries si elderflower. Gold e cel clasic de care probabil ai mai baut prin irish pub-uri, cel de soc nu este pentru toata lumea datorita aromei puternice, iar cel de fructe de padure pare o varianta mai domolita a unui Framboise.

Dupa ce am testat intensiv toate variantele…