Treceți la conținutul principal

Mini maratonul micilor de 1 mai

Mini maratonul micilor de 1 mai
Chiparoșii ăștia sunt pozați undeva prin Sibiu

Luni am purces cu Mariciu la un mini maraton de mici. De fapt el era chitit pe asta, eu doar am fost un fel de atârnache. Primul lucru pe care vreau să îl zic că a pleca într-un tur al micilor fix de întâi mai nu este o idee bună. Este fix momentul când toată lumea a ieșit la o porție de mititei așa că mai mult stai la coadă decât la degustare.

Maratonul a început la Terasa Obor unde coada de 20-30 de metri era un cocktail de vârste și clase sociale. Am înfulecat rapid 3 mici o chiflă și două beri la pahar, 14 lei. Clasic, cinstit, bun. Astea sunt cuvintele pe care le-aș folosi dacă m-ar întreba careva cum sunt micii de la Obor. Aproape de cei mai buni mici, dar încă destul de departe.

Următorul loc recomandat a fost în Gara Obor unde n-a găsit deschis. Totuși, de acolo am plecat la Republica unde se zvonea că e un rai al mititeilor. Problema e că nu cred că am nimerit unde trebuie. Bodega cu 4 mese de lângă gară n-a fost ceea ce trebuie. Mi-au dat pur și simplu mici nefăcuți pentru care am și așteptat aproape 20 de minute.

Ultima oprire a fost la Brănești, la Casa Veldoni, unde cu greu am găsit un loc. Era super plin și toți mesenii aveau același lucru în farfurie: mititei cu cartofi prăjiți. Părea să fie ce trebuie. Chiar bifa și regula de aur se mănâncă bine dacă vecinii vin să își ia de mâncare pentru acasă, dar aștepți de îți sar capacele de foame.

Fix când ne-am așezat noi, o vecină venise să ia niște mici pentru acasă și a primit rapid răspunsul: peste o oră jumătate. Cred că și la noi a durat cam la fel. Era frenezie de mici. Un curios a întrebat cât mai durează dacă s-ar pune acum la masă și răspunsul a scurt: dacă comanzi acum ai 200 de mici în față. 

Micii n-au fost cine știe ce. Unul a fost cam nefăcut, ceilalți nu m-au impresionat. Nu vreau să mă laud, dar fac mici mult mai buni cu carne din supermakert-uri. N-a meritat așteptarea, n-a meritat drumul și în mod cert n-a meritat forfota din jurul mesei noastre.

Înainte de concluzie, am pus și blogul lui Marian pe tema asta. El a fost mai îngăduitor.



Dacă mai trebuia careva convins, întâi mai este o zi proastă pentru astfel de tururi și pentru ieșit în general la mici. Tot ce înseamnă terasă cu grătar din București și împrejurimi este arhi-plină. Bucătarii sunt în viteza a 5-a și dau rateuri la greu. Mai bine ieși la un burger cinstit și bagi mititei în altă zi. #părereamea

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…

15 minute de palme transpirate: cum s-a aterizat ieri pe aeroportul din Düsseldorf

Zborul a devenit atât de tehnologizat că atunci când spui pilot te gândești la un gigel ce face integrame pe toată durata zborului. Păi nu mai e ca acum 40-50 de ani când să fii pilot însemna ceva. Acum te urci în avion, apeși câteva butoane și calculatorul face totul. Apoi te trântește la pământ un video ca cel de mai sus unde te uiți ca vițelul la poartă.

Filmul e de ieri din timpul furtunii Friederike, cea mai puternică din ultimii 11 ani, care s-a făcut remarcată prin vânturi de până la 140km/h - asta dacă n-am greșit eu conversia din noduri în km/h.

Mă gândeam că la astfel de vânturi se închide aeroportul, dar s-ar părea că băieții ăștia experți în rebusuri și integrame se pricep și la a pune avionul pe pistă în siguranță. Aici a mai contat și scula cu care lucrau că unora le-au trebuit câte 3 încercări, dar majoritatea și-au adus pasagerii în siguranță în aeroportul în care trebuiau să ajungă.

Câteva highlight-uri din filmuleț:

13:40 - băi băiete, cred că au dus avionul direct …