ghici ciuperca ce e

Ce crezi ca e in poza? Ghiceste. E marit de cateva ori si cred ca toata lumea are asta prin bucatarie. E clar ca se pune in mancare. Deja cred ca am dat prea multe detalii. (click pentru poza la rezolutie mai mare)

Etichete

Comentarii

  1. Gramo7 martie 2009 la 16:59

    Vegeta!? (am presupus ca alea colorate sunt bucati mici de legume uscate iar cristalele sunt de sare)

    RăspundețiȘtergere
  2. Albisi Cornel7 martie 2009 la 17:53

    e vegeta...

    RăspundețiȘtergere
  3. Bogdan Epure7 martie 2009 la 21:02

    dap .. knorr delikat

    RăspundețiȘtergere
  4. ipo7 martie 2009 la 22:55

    Mai, e ziua "ghiceste ce-i in poza" or smth? Am scris si eu ceva gen, dar nu se vede ora la tine! :P
    BTW, eu renunt sa mai comentez pe blogger dc e asa complicat. Zici ca votez la RBF!

    RăspundețiȘtergere
  5. nobody8 martie 2009 la 00:03

    Eu n-am asa ceva in bucatarie :P pentru ca nu pot sa suport gustul si nici macar mirosul... it makes me sick :(

    RăspundețiȘtergere
  6. Bogdan Epure8 martie 2009 la 00:41

    v-am dat prea multe detalii ... data viitoare o sa fie nitel mai greu :)

    RăspundețiȘtergere
  7. jorjh8 martie 2009 la 14:36

    cand ma gandesc ca atunci cand eram mic mancam lapte cu asa ceva:))

    RăspundețiȘtergere
  8. Laura Driha13 martie 2009 la 09:28

    Brocoli :))

    RăspundețiȘtergere
  9. Anonymous18 martie 2009 la 15:55

    E un scrot invelit in hartie igienica.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare în ultima lună

Despre respect, mâncare și șnițele proaste

Imagine
Cel mai trist lucru pe care îl văd la o noi ca națiune bombardată de fiecare sărbătoare cu catralioane de reclame la pastile pentru digestie e că nu știm să respectăm mâncarea. Nu excesul. Nu pofta nesfârșită. Astea e și asta suntem, dar respectul pentru mâncare e o chestie care se crește.    Inițial postarea asta trebuia să fie despre altceva. Despre mâncare aruncată pe jos și cum ne-am întors la vechile moravuri îndată de ce n-a trebuit să mai purtăm masca. Finuț. Arogant. Moralizator. Dar până acasă m-am calmat și am mai rumegat puțin problema.   Aici nu e vorba despre maniere sau bun simt, e vorba de respect. În special de respectul pe care îl avem pentru ceea ce mâncăm și respectul pentru noi când vine vorba de halit.  Ne lipsește demnitatea de a trata mâncatul ca un lucru mai mult decât necesar, deși la nivel declarativ suntem numai pe mătănii când vine vorba de mititei, burgărași și BBQ-uri. Veșnici bipolari. Iubim mâncarea, dar ne lipsește curiozitatea î...
Mai mult

Terapie în pandemie: paste de casă cu un aparat de făcut paste

Imagine
În toți anii ăștia de trebăluit și experimentat prin bucătărie, niciodată nu m-am gândit să îmi fac pastele de la zero. Părea prea complicat, prea mult de curățat și în general aducea mai mult a bătaie de cap decât ceva ce aș alege să fac de bună voie. Astfel, am preferat să cumpăr paste uscate sau proaspetele și mă concentrez mai mult pe restul ingredientelor. Până la urmă alea dau gustul, nu? Așa că mai toate rețetele mele cu paste erau în general un amalgam de multiple ingrediente care ar fi făcut orice italian să exclame "Oooooh!🤷🙅🙅🙅". Bune la gust, dar cam grele.  Recent, mai mult din curiozitate decât dintr-o nevoie acută, am decis că poate e cazul să îmi fac un upgrade pe zona de paste și am luat o mașină de făcut paste. Era la ofertă și destul de ieftină încât să nu îmi pară rău dacă nu ne înțelegem:  Laica PM2000 la 124 lei .  Îmi place să cred despre mine că sunt un om cu puține preconcepții, dar n-am mai greșit atât de mult de nu mai știu când. Nu doar că ...
Mai mult