Treceți la conținutul principal

Puss in Boots (2011) - Calatorie incaltata!

[post scris de eu o prietena pentru pentru ca eu nu am putut sa ajung la film avand un eveniment in paralel despre care maine o sa aflati mai mult]

Exista momente de nostalgie ca ne-am pierdut copilaria, dar si momente in care putem sa mai tragem cu ochiul la cum ne descopeream odata lumea. Un asemenea joc de imaginatie am experimentat ieri seara la IMAX cand, la filmul “Motanul incaltat”, priveam o multime de oameni entuziasti: multi parinti care, de mana cu ai lor pui de oameni, au trait impreuna 90 de minute de poveste joviala si s-au simtit din nou copii. Sub regia lui Chriss Miller, filmul ne arata povestea Motanului incaltat inainte de a-l cunoaste pe deja renumitul Shrek si a porni in aventurile glorioase catre Taramul de Nicaieri.

Motanul preferat al copiilor le-a dat de cap parintilor care, de-a lungul intregului film, le traduceau prichindeilor replicile si substraturile, asa incat toti copiii au simtit povestea la adevarata ei valoare. Si nu degeaba am folosit verbul “a simti” – daca experienta IMAX Hollywood-iana ne-a obisnuit sa ne identificam cu personajele principale ale actiunii, in Motanul Incaltat toate efectele incredibile de sunet si apropiere/departare a imaginii aduc la viata personajul lui Antonio Banderas, iar pe tine te transpun intr-o cu totul alta lume.

Si ce poate fi mai frumos pentru un copil, daca nu chiar fuga intr-o realitate animata in care te poti intalni cu umorul copilaros si subtil al unei lumi atat de frumoase? Paradoxal, cu toate ca este un film pentru copii, fiti siguri ca, vizionandu-l, oricine poate sa isi aduca aminte de ce inseamna cu adevarat sa ai onoare, sa razi in hohote, sa iubesti si, in final, sa castigi victorios lupta dintre bine si rau.
Asadar, acest ghemotoc din blana rebel, pasional si plin de viata a dat culoare serii si ne-a fascinat pe toti in aventura lui de a gasi comoara magica. Totusi, calatoria a impesionat cel mai mult si a animat o armata intreaga de prichindei care de acum incolo vor avea inca un motiv sa se duca la cinematograf cu parintii si sa invete sa creada din nou in eroi. J


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…

Gânduri despre Netflix la început de 2018

Dacă acum 2 ani îmi anulam abonamentul la Netflix pe motiv că în decurs de o lună îl deschisesem doar o dată, acum lucrurile stau total diferit. Nu cred că există seară în care să nu deschid Netflix-ul pentru un episod-două. Asta dacă mai am loc de bătrâni.

Ce?

Să explic.

Prin vacanța de iarnă am dat contul meu părinților unor prieteni  în ideea că poate se plictisesc de Singur Acasă 14 și Die Hard 8. Contul meu era unul standard de 2 ecrane în același timp și cum tot timpul mă uitam doar pe televizor, am zis că nu e problemă să ne suprapunem unii peste alții.

În esență cât Netflix pot să consume niște oameni ieșiți la pensie?

Răspunsul este extrem de mult.

Să zicem că în mai puțin de 48 de ore cineva a isprăvit aproape 3 sezoane full de Narcos, ca apoi în următoarele 2-3 săptămâni să vadă complet: Designated Survivor, Punisher, Frontier, Shooter, Marco Polo și Godless. Ceilalți pensionari au băgat maratoane de Grand Hotel - un serial cu doar 66 de episoade de câte 45 de minute, Moro…