Treceți la conținutul principal

Happy Birthday Mr. Jack & Mr Arthur

Fiecare luna Septembrie vine cu doua aniversari cunoscute de orice fin degustator de paine lichida sau etanol intemnitat intr-un singur butoi. Una e o poveste romantizata despre domnul Jack Daniel si cum s-a pierd ziua de nastere in urma unui incendiu. A doua este se petrecere intr-o joi la ceas de seara cand ii cantam la multi ani domnului Arthur Guinness.


Pe Jack Daniel il tot sarbatoresc de la inceputul lunii. Asa se cade. Se stie ca s-a nascut candva in septembrie, dar nu se stie data exacta ... asa ca il poti sarbatori in fiecare zi de inceput de toamna. L-am sarbatorit mai intens saptamana trecuta intr-o fabrica parasita alaturi de cei de la Smash Mouth (And then I saw her face /
Now I'm a believer) si niste motociclisti din Constanta. Ciudatica combinatia de strasuri si tatuaje. Dar dupa ce il lasi pe Jack sa iti explice 3-4 vorbe la ureche, parca vezi totul in alta lumina. Mai ai timp sa ii zici La Multi Ani pe pagina lui de Facebook aici!

Iar azi (26.09) il sabatorim pe Arthur Guinness - motivul pentru care multe lucruri bune incep cu o halba negricioasa. Halba pe care o voi ridica de multe ori  diseara prin Centrul Vechi. Ca asa e cel mai bun mod prin care sa iti sarbatoresti niste prieteni vechi. Nu cu hashtag-uri, instamood-uri sau alte prostioare de gen. Like-ul se da aici si se accepta doar daca vine insotit de trasul clopotului dintr-un Irish Pub (cand inseamna ca dai de baut la toti din bar).

Pe mail-ul meu s-au mai strecurat si fratii Barbierii alaturi de Gaspare Campari cu o invitatie de petrecere pentru vineri seara (27.06). De data asta sarbatorim sfarsitul sezonului estival cu niste Aperol Spritz. Niciodata nu am fost bun in a imi lua la revedere. Prefer oricand sa zic "pe data viitoare". Intra aici daca maine vrei sa vezi viata in portocaliu.

V-am zis ca Septembrie este o luna buna pentru muzicienii paharelor :)

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

In 8 luni de rulat tigari am economisit ...

Acum aproape 8 luni (fara 2-3 zile) m-am apucat sa imi rulez singur tigarile din motive financiare si de gust. Astazi am avut curiozitatea sa imi numar cutiile de filtre goale pe care le-am pastrat fix pentru postul asta. 16 cutii a cate 200 de filtre fiecare adica cam 3200 de tigari in 8 luni. Echivalentula a 160 de pachete de tigari. Wow. Mi se pare foarte mult. Dar tot raul spre bine. Lasati-ma sa va demonstrez.

Inainte fumam un pachet de tigari pe zi. M-am apucat acum de rulat tigari acum ~240 de zile si am fumat echivalentul a 160 de pachete de tigari. Drept urmare am fumat cu 80 de pachete mai putin decat inainte. Putin mai sanatos pentru ca tabachera mea scoate tigari subtiri si inainte eram cu Kent lung.

Și ce faci când vine viitorul peste tine?

Știți care e cel mai surprinzător lucru la știrea că 10 edituri dau în judecată Bookster pentru cum funcționează modelul lor de business? Că le-a luat 7 ani să facă asta.

Șapte ani în care toată lumea credea că au o căsnicie fericită și că fiecare e mulțumit cu partea lui pe care o primește de la cele aproape 1000 de companii înrolate în sistem. 

Surpriză! Erau probleme în paradis, dar nu atât de mari încât a doua zi să se strângă toate editurile la o șuetă. Și au tăcut și au tot încasat bătaie fără să se clintească.

Nimeni de la nicio editură nu și-a zis: „Hai să ne facem Bookster-ul nostru!”. Nimeni nu s-a gândit la motivele pentru care Bookster prinde la corporatiști și cum ar putea să satisfacă această nevoie. Au stat cuminți și n-au schimbat nimic, iar rezultatul îl vedem acum după câțiva ani.

Să nu mă înțelegeți greșit, nu zic că ceea ce face Bookster este corect/moral pentru autori & edituri, dar îi apreciez pentru cum au exploatat această oportunitate de business. 

Și acum e …