Treceți la conținutul principal

Avem o tara frumoasa, pacat ca este locuita

Nu stiu de voi, dar eu aud expresia din titlu mai de fiecare data cand ajung intr-o tura de off-road. E laitmotivul primului contact cu natura naprihanita. Cumva, reusim sa uitam ca tarisoara asta inca te poate surprinde placut! - trebuie doar sa paresesti putin asfaltul. Zic asfalt, pentru ca el contureaza Romania asta cunoscuta din punct de vedere turistic. Totusi, lucrurile nu sunt atat de fatidice. E drept ca locurile izolate au o frumusete aparte, dar oamenii care populeaza zone respective sunt cei care pun in valoare aceasta experienta de neuitat.

Parcul Natural Cheile Nerei-Beușnița
In weekend-ul ce a trecut, am poposit in Mehedinti la o tuica de cirese, un gulas romanesc si povestiri despre cautatorii de comori din zona. Deh! Un fel de cautatori de comori eram si noi, doar ca am inlocuit cuferele cu galbeni ale haiducilor cu vipere cu corn , pesteri, curiozitati geologice si Cazanele Dunarii. Iar ca in orice poveste de treasure hunting, nu puteau sa lipseasca aventura pe coclauri si probele de foc.

Eh. La noi au fost mai mult de apa. Ploile masive din ultimul timp au facut inabordabile ambele pesteri (Topolnita si Ponicova) pe care am incercat sa le vizitam. Dar tot raul spre bine, traseele de off-road presarate cu namoale au desenat un zambet gigantic pe fetele noastre.  Zambet care ne-a insotit pe cei peste 170 km de drum neasfaltat. Trebuie sa recunosc ca este ceva inedit sa mergi atat de mult si sa nu intalnesti mai mult de 5 masini in drumul tau. Te simti eliberat de aglomeratia urbana.



Continuand sa fugim de asfalt, am fost rasplatiti cu peisaje pe care egoistul din noi nu dorea sa le share-uiasca pe Instagram. Vroiam sa le tinem doar pentru noi. Sa pretuim momentul ala pe care camera de pe telefon nu poate sa il surprinda. Am dat-o putin in metafizica, dar sunt ferm convins ca si tu ai avut momentul acela in care te-ai gandit de doua ori daca are rost sa declansezi...

Ca exemplu dau imaginea de mai jos - am incercat sa o prelucrez putin ca sa respecte cat mai mult ceea ce am vazut eu. Totusi, nu mi se pare ca imaginea surprinde cu adevarat momentul: O cariera de suprafata unde se exploata lignit, ce pana la urma a fost recucerita de natura.  O dovada elocventa a puterii pe care natura o are in a zugravi peisaje de poveste. Lucru pe care il poti trai doar daca esti acolo.


In contrast cu ceea ce ziceam mai sus este cascada Bigar - prezenta in toate topurile cu si despre cascade. Un loc perindat de turisti care arata mai bine in fotografii (nu ale mele) decat arata in realitate. Sau cel putin asta e impresia pe care mi-a lasat-o.

E un loc de vizitat, nu neg asta. Totusi, nu cred ca se va ridica la tot hype-ul creeat in jurul ei. Poate daca e sa prinzi o zi speciala (apa plina de flori si asa mai departe), posibil sa fie o experienta ce te va lasa fara suflare.


In schimb, am o reteta de un fel de gulas romanesc... ce sigur te va face sa lingi pe degete. Zic un fel de, pentru ca nu are cartofi. Reteta e destul de simpla: 4 kg de carne,  4 kg de ardei gras, 4 kg de ceapa + boia, chimen si bulion dupa gust. Arunci totul intr-un ceaun si lasi cateva ore sa fiarba . Pentru putina variatie de culoare poti sa arunci si niste patrunjel. This is it. Nu stiu daca ne-a fost noua extrem de foame, dar a fost unul dintre cele mai bune gulas-uri pe care l-am mancat.

Rezultatul final arata cam asa.
Si pentru ca tot am ajuns in zona de recomandari:

Nu ai cum sa gresesti cu o vizita in Cazanele Dunarii.

Si nici cu un asfintit pe Dunare.
Totusi, recomandarea finala este sa iesi din oras in weekend. Sunt atat de multe locuri interesante de descoperit, incat e pacat sa ramai la "clasicica iesire": litoralul romanesc si Valea Prahovei.

Daca n-ai idee de unde sa te apuci cu planuitul, pe site-ul Goodyear gasesti multe poze si informatii despre cele 6 iesiri din cadrul campaniei #Goodyear4x4: Sarata Monteoru, Dobrogea, Culoarul Rucar Bran, Retezatul Calcaros, Saschiz si Cazanale Dunarii. Vointa sa fie.

4×4 Goodyear Experience powered by Tiriac Auto.

Comentarii

Postări Populare

Al Doilea Război Mondial și al său vlog săptămânal

Indy Neidell acum 4 ani a venit cu o idee genială pentru bărbați care au citit Sven Hassel în copilărie pasionații de istorie: un documentar cronologic pe YouTube pornit la comemorarea începutului Primului Război Mondial care săptămânal prezenta ce se întâmpla acum 100 de ani pe front. Practic e ca și cum ai urmări un mini jurnal de știri din timpul războiului.

4 ani mai târziu canalul are mai bine de 600 de video-uri care împreună au acumulat undeva pe la 145 de milioane de vizualizări, urmând ca acum în noiembrie să pregătească ultimul video odată cu terminarea războiului.  Primul video al proiectului a început puternic cu vreo 2.4 milioane de entuziaști, dar pe parcurs audiența s-a stabilizat pe la 140 000 de spectatori per episod.

Era de așteptat. Între cele două războaie, primul nu cred că este preferatul multora și scriind asta îmi dau seama cât de ușor poate să fie scos din context. Cu toate astea, cred că eram mai mulți care abia așteptam seria cu al Doilea Război Mondial să …

.calif se lansează la punct fix

Cele mai bune idei sunt în general extrem de simple și premizele de la care pleacă sunt pe înțelesul tuturor. Cam așa stă treaba și când vrei să faci o campanie mișto. Te gândești la niște insight-uri simple și încerci să construiești ceva mișto pe prima idee care îți trece prin cap. Idee care de mai multe ori decât e statistic acceptabil e și cea mai bună. Greul începe abia când vrei să convingi clientul de justețea cauzei tale.

Trecând peste produsele pe care le savurez ocazional cu plăcere, lucru care îmi place cel mai mult la Calif e că sunt fani ai ideilor astea simple. Îmi imaginez că discuția despre activarea de la Biz Seaside Camp a mers cam așa.
- Trebuie să facem ceva la camp că între timp ne-am rebranduit în .calif
- Punct. Punct și de la capăt. Punct fix. Hmmm.
- Ce mai e la punct fix? Săritura cu parașuta.
- Gata! Asta e.
- Luăm niște parașutiști să sară la punct fix.
.calif gen
- Haaahhahah. Haide să facem asta.  Și au făcut-o ieri.

Anul trecut livrau dill-uri și kebun…

Noroc cu datingul online pentru că altfel vedeam cupluri doar la zoo

Știu că nu s-a uitat nimeni aseară la #GospodarFărăPereche, dar aveți noroc cu mine că pot să vă fac un rezumat la ce se mai întâmplă în afara bulei. Ieri a fost prima emisiune unde gospodarii noștri single au dat pentru a nu știu câta oară cu realitatea crudă din zona de dating la țără. 

Oamenii noștri înainte de toate par să fie destul de muncitori. Unii cu mai mult noroc decât alții, dar în esență fiecare avea o curte îngrijită și o burtică de bere. Deci cumva înstăriți pentru că n-ai cum să fii sărac mort și să ai burtă de bere. Să faci burtă de bere este o investiție destul de mare de timp și bani.

Unii erau cu studii superioare, alții aveau ceva înclinații artistice, cert e că toți se curățau destul de bine într-un costum mai de Doamne-ajută sau măcar un trening din ăla mai bun. Personalități variate la fel de mult ca simțul umorului și al ridicolului pe care te aștepți să îl aibă o persoană care participă la o astfel de emisiune. Pe scurt, nici chiar Brad Pitts, dar nici Harve…