Treceți la conținutul principal

Branza, branza cat vezi cu ochii

Ce stiu eu despre branza? Mai nimic. Nu m-am abatut vreodata prea departe de cele mai populare si comerciale sortimente. Merg cu rosii si cateodata in salata, dar cine naiba mananca salata...

Ei bine, aseara am terminat generala de branza intr-un testing extensiv de sortimente venite de prin pesterile romanesti, insulele italiene, Grecia continentala si romantica Franta. Zic generala pentru ca in acest moment as fi la fel de nepregatit pentru BACul lactic precum elevii din Giurgiu (sa le explic si lor gluma: de cativa ani incoace aveti promovabilitate 1 din 3).

Dar sa ne vedem de branza noastra.


Am inceput cu niste branza de Nasal, maturata intr-o pestera mioritica, am combinat-o cu niste cipriota/greceasca (Haloummi si Feta) si apoi m-am indragostit de niste branza in pasta tare de capra si branza in pasta tare de capra cu piper (de la Elcomex).

Cea cu piper era chiar putin nesimtita pentru papilele gustative. Te purta intr-un carusel de arome inainte sa te izbeasca violent intr-o mare de iuteala. Dar ma stiti, apreciez iuteala asa ca am reusit  a trebuit noi sa ne intelegem cumva.


Pe platoul italian se stransesera cam multe pretendente pentru titlul de cea mai buna branza pentru nihasa, dar n-a fost sa fie iubire din aia adevarata pe care o vezi pe marele ecran cu Ryan (Gosling pentru cei neinitiati).

Franta si-a trimis reprezentanta de soi (Brie), dar ce sa faci cand vine cu fitele astea de vedeta si nu livreaza promisiunea? Incerci sa gasesti un umar sicilian pe care sa plangi: Pepatom (branza artizanala cu piper facuta adusa de Alessandro).

Cand credeai ca scapi si ca s-a terminat naiba cu atata branza, venea platoul de mai jos.

De la stanga la dreapta: Kefalotiri Saganaki, Saganaki Naxiotico si ceva cu spanac

Halloumi, Kefalotiri Saganaki, Graviera Naxos, Feta Mpouyourdi si Saganaki Naxiotico s-au incolonat si au facut la final un cordon de netrecut. Eu, ca un erou al capitalismului, am tras sa ma impotrivesc asaltului grecesc de branza la cuptor, dar cat poti sa rezisti de unul singur?

De la stanga la dreapta: Halloumi si Graviera Naxos (cred)
Si acum imi e greu sa ma uit la imaginile astea fara sa fac o pavloviana, chiar de au trecut mai bine de 12 ore. Daca e sa ma uit la jumatatea plina a paharului, e bine ca stau la 10 minute de Taverna Meze (website) - cei care ofera aceste gustarele.

Ieri nu stiam eu foarte multe despre branzeturi, dar acum am doua sortimente cu care as vrea sa ma intalnesc mai des: capra aia cu piper de care ziceam mai sus si Halloumi acesta prajit pe gratara. Yammy.

ps. Multumesc pentru invitatie Doru si Mircea, m-ati scos din bezna fara de zer!

Comentarii

Populare în ultima săptămână

Bere Grivița - review și 5 poze de la lansare

Acum vreo săptămână confirm fără să clipesc invitația la deschiderea unei noi fabrici de bere. Am scanat repede invitația și nu i-am acordat prea multă importanță:

readucerea la viață a unei clădiri din 1892 - super!fabrică transparentă de bere - n-are cum să strice...noua Bere Grivița produsă de Matei Lucescu și echipa sa - nu știu cine este, dar bravo lui. Așa că pot spune că am fost surprins aseară când ajung și dau peste un fel de reuniune neoficială a generației de aur a fotbalului românesc. *moment de iluminare * Aaaa. E nepotul lui Il Luce! Din respect pentru munca depusă de Matei și în totală contradicție cu ce a scris deja toată presa, această însemnare vorbește doar despre bere.

Pe scurt lucrurile stau cam așa pentru cele două variante îmbuteliate:
Nume: Bere Grivița Dark Gold / Bere Grivița Dark
Stil: Pilsner / Bere Neagra îi zic ei
Alcool: 4.6% / 5%
Origine: București / Romania
Producător: Fabrica Grivița S.R.L
Preț: 11 lei pe berero store



Prima pe care am încercat-o a fost cea …

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Ultimele vestigii ale civilizației noastre o să fie mașinile de la Charm Studio

50 de ani de acum înainte când or să vină niște hamsteri din ăștia verzi care vor să facă primul contact și vor descoperi cu surprindere că am reușit să ne ducem dracului cu toții, ce credeți că o să mai stea în picioare pe planeta asta? Exact! Mașinile de la studiourile de videochat.

Parcate în aceleași loc de vreo doi ani, ele sunt mărturie a impotenței noastre colective sau mai bine spus a primăriei sau cine naiba e responsabil cu ridicarea mașinilor abandonate pe trotuar. Este imposibil să nu poți face nimic în acest sens tu oraș de reședință pentru Catredală!

Dar nu despre asta doream să scriu, am un challenge pe a fi sau a nu fi lepră pe care cumva aș vrea să îl câștig, ci despre stilul glam de videochatistă.

Dacă te-ai uitat la o reclamă la videochat, le-ai văzut pe toate. Căprioara e puțin falită și abătută până când se hotărăște că vrea să devină colegă cu niște fete de o frumusețe îndoielnică chiar și după niște standarde 144p. Ăla e declic-ul care practic îi schimbă viața …