Treceți la conținutul principal

Branza, branza cat vezi cu ochii

Ce stiu eu despre branza? Mai nimic. Nu m-am abatut vreodata prea departe de cele mai populare si comerciale sortimente. Merg cu rosii si cateodata in salata, dar cine naiba mananca salata...

Ei bine, aseara am terminat generala de branza intr-un testing extensiv de sortimente venite de prin pesterile romanesti, insulele italiene, Grecia continentala si romantica Franta. Zic generala pentru ca in acest moment as fi la fel de nepregatit pentru BACul lactic precum elevii din Giurgiu (sa le explic si lor gluma: de cativa ani incoace aveti promovabilitate 1 din 3).

Dar sa ne vedem de branza noastra.


Am inceput cu niste branza de Nasal, maturata intr-o pestera mioritica, am combinat-o cu niste cipriota/greceasca (Haloummi si Feta) si apoi m-am indragostit de niste branza in pasta tare de capra si branza in pasta tare de capra cu piper (de la Elcomex).

Cea cu piper era chiar putin nesimtita pentru papilele gustative. Te purta intr-un carusel de arome inainte sa te izbeasca violent intr-o mare de iuteala. Dar ma stiti, apreciez iuteala asa ca am reusit  a trebuit noi sa ne intelegem cumva.


Pe platoul italian se stransesera cam multe pretendente pentru titlul de cea mai buna branza pentru nihasa, dar n-a fost sa fie iubire din aia adevarata pe care o vezi pe marele ecran cu Ryan (Gosling pentru cei neinitiati).

Franta si-a trimis reprezentanta de soi (Brie), dar ce sa faci cand vine cu fitele astea de vedeta si nu livreaza promisiunea? Incerci sa gasesti un umar sicilian pe care sa plangi: Pepatom (branza artizanala cu piper facuta adusa de Alessandro).

Cand credeai ca scapi si ca s-a terminat naiba cu atata branza, venea platoul de mai jos.

De la stanga la dreapta: Kefalotiri Saganaki, Saganaki Naxiotico si ceva cu spanac

Halloumi, Kefalotiri Saganaki, Graviera Naxos, Feta Mpouyourdi si Saganaki Naxiotico s-au incolonat si au facut la final un cordon de netrecut. Eu, ca un erou al capitalismului, am tras sa ma impotrivesc asaltului grecesc de branza la cuptor, dar cat poti sa rezisti de unul singur?

De la stanga la dreapta: Halloumi si Graviera Naxos (cred)
Si acum imi e greu sa ma uit la imaginile astea fara sa fac o pavloviana, chiar de au trecut mai bine de 12 ore. Daca e sa ma uit la jumatatea plina a paharului, e bine ca stau la 10 minute de Taverna Meze (website) - cei care ofera aceste gustarele.

Ieri nu stiam eu foarte multe despre branzeturi, dar acum am doua sortimente cu care as vrea sa ma intalnesc mai des: capra aia cu piper de care ziceam mai sus si Halloumi acesta prajit pe gratara. Yammy.

ps. Multumesc pentru invitatie Doru si Mircea, m-ati scos din bezna fara de zer!

Comentarii

Postări Populare

M-am uitat la toate* filmele siropoase de Crăciun de pe Netflix

Îndată ce a dat prima zăpadă am băgat primul cântecel de Crăciun pe YouTube. Apoi un playlist pe Spotify și niște filme de gen pe Netflix. Dacă despre primele două nu prea aș avea ce zice pentru că vin cu nivelul clasic de nostalgie, despre mini maratonul făcut pe Netflix aș așterne câteva rânduri pe blogul ăsta.

Brief-ul filmelor ales a fost unul destul de simplu. Să fie producții originale, să fie de anul ăsta și să fie de o siropoșenie exemplară ce ar putea să prindă doar la fete de vreo 25-iș de ani. Așa am exclus orice animație sau film clasic despre Crăciun care nu se concentrează exclusiv pe o ea care se îndrăgostește de el ca apoi să se întâmple ceva și ea să fie supărată pe el ca apoi se regăsească fix înainte de final.

A Christmas Prince - Știu că e de anul trecut, nu l-am revăzut anul ăsta, dar momentan rămâne cel mai decent film de gen de văzut la modul serios, non-ironic și non-la-mișto. Am înțeles că au filmat partea a 2-a și urmează să îl difuzeze cândva în următoarele …

Și tu câtă fericire ai pierdut când ți-ai mărit numărul de followers de 25 ori pe Instagram?

Cred că toți cei care se vor uita la video-ul ăsta se vor împărți imediat în două categorii. Prima a celor care vor trade rapid concluzia că social media și faima nu aduc fericirea, a doua a celor care vor spune că e de fapt o maturizare oarecum de așteptat la vârsta respectivă. Cred că este evident după titlu în ce categorie fac parte.

Dacă e să mă iau după Internet, fata respectivă este ceva produs al industriei de fabricat vedete din nimic. Tot ce este posibil pentru că până azi n-am auzit de ea și e improbabil să mă apuc acum să îi urmăresc cariera muzicală. Cu toate astea, ideea video-ului de mai sus mi se pare foarte tare și Vanity Fair iar a dovedit că știe extrem de bine cu ce se mănâncă socialul ăsta pe pâine.

Și ca să mă întorc la acest video, spuneți-mi voi că nu este undeva în top 5 cele mai triste pe care le-ați văzut în istoria recentă. Cum într-un an de zile zâmbetul și optimismul sunt înlocuite de stres și singurătate.

Hashtag atât de trist.

Să dăm cu sad reaction și …

Cum mă împac cu Google Home după 3 săptămâni de la achiziție

Răspunsul super scurt este că mă împac destul de bine.

A fost genul ăla de achiziție pe care nu mi-am dorit-o neapărat, dar acum o lună am prins o ofertă bună la doar 560 de lei sau ceva de genul ăsta pe emag și am zis why not? Chiar și pentru un moft, reducerea de la 720 cât e acum era una semnificativă.

Prima bilă neagră a venit când am vrut să îl bag în priză că am descoperit că e versiunea de UK/US, iar eu nu aveam adaptor de priză. Am la metrou o gheretă cu tot felul de electronice și am rezolvat rapid problema cu 10 lei, dar rezultatul este unul total inestetic pentru cineva care dă mai mult de doi bani de estetică.

Setarea inițială a fost putin problematică pentru că nu reușeam sub nicio formă să setez multi-user voice matching-ul, dar până la urmă soluția s-a dovedit a fi destul de simplă, chit ca am pierdut vreo 2 ore să o găsesc: trebuia să reseteze voice recognition-ul din Google Assistant-ul de pe telefon. Poate ajută pe cineva pe viitor informația asta.

După ce l-am seta…