Treceți la conținutul principal

Mesteshukar ButiQ @ Universitate

De o saptamana tot astept sa ajung la deschiderea acestui butique-concept. Pe de-o parte imi doream sa merg pentru ca conceptul mi se parea interesant: cazuri sociale din comunitatile de mestesugari romi care realizeaza obiecte artizanale sub supravegherea unor designeri austrieci; pe de alta parte eram curios sa vad ce adunatura de hipsteri poate sa stranga un astfel de eveniment.

Calare pe trotineta, am ajuns ieri fix cand se termina speechu'. N-am facut-o intentionat, dar oricum tot raul a fost spre bine. In micro magazinasul de pe Edgar Quinet nr 7 erau inghesuiti ca intr-un autobuz toti hipsterii din Bucuresti.



Lucrurile s-au degajat odata ce baietii cu muzica care au inceput bage niste niste acorduri fine, ocazie de care am profitat pentru a vizita putin magazinul.

Mai mult lung decat lat, Mesteshukar ButiQ este un fel de mini talcioc tiganesc. Te duci sa iti iei o fusta cu salbe, dar te intorci si cu o maturice de paie. Asta daca te tine buzunarul.

maturicile costa 18 lei 
Nu stiu daca te poti sa te tocmesti, ca asta i-ar da fix acel imbold de veridicitate, dar in magazin vei gasi multe lucruri care stateau aruncate prin curtea bunicii de la tara.

Clopotei, maturici de paie, scaunele cu trei picioare, mojare de lemn, ibrice de alama, linguri de lemn si tot felul de bijuterii - toate le gasesti la un click distanta (au si magazin online: mbq.ro) sau la o vizita pe la Universitate.

Clopoteii incep de la 25 de lei
Mesteshukar ButiQ este o veritabila calatorie pe raul amintirilor din copilarie, dar pe mine personal nu m-au lovit la sentiment cu vreun produs anume. Au lucruri interesante, dar nu sunt destul de cool sa pot sa le inglobez in stilul meu pentru ca nu sunt suficient de hipster cool.


epaulet 128 de lei
Shukar!

Comentarii

Populare pe blog în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

YouTube: gătește ca bunica ta sau învață niște șmecherie

O știți pe Li Ziqi?

Eu abia săptămâna trecută am descoperit-o. Eram la o bere și cred că am zis că în 2020 vreau să îmi petrec sărbătorile de iarnă într-un sat din Maramureș-Bucovina, iar de acolo discuția a plecat în zona cum se trăia și gătea acum sute e ani. Și dacă nu sunt prea optimist, chiar acum 5-10-15 ani în unele zone din țară.

Li Ziqi este o gagică din China care s-a mutat înapoi la țară pentru a avea grijă de bunică după ce i-a murit bunicul. Țara asta a ei este o zonă semi-izolată din regiunea Sichuan care adăpostește cea mai mare rezervație de panda gigantici. Iar ideea din spatele video-urilor era să le arate tinerilor cum și de unde vine mâncarea tradițională chinezească.


Marțea trecută am văzut pentru prima oară video-ul de mai sus, iar sâmbătă am făcut maraton de nostalgie cu bere, pulled pork și niște crănțănele. Având în vedere că fructele și legumele sunt aproape identice cu ce avem și noi, iar tehnica folosită îmi aduce aminte de ceea ce vedeam pe la bunici în va…

Hocus pocus ignorantus

Din ce în ce mai des mi se întâmplă să deschid socialul personal, să dau vreo două trei scrolluri, să înghit în sec și să îl închid. Aceleași 5 întrebări fără răspuns îmi vin în minte și prefer să nu mă bag în dileme existențiale dacă nu este neapărat necesar.

Așa că mai bine îmi pierd timpul liber în alt mod, adică cu jocuri pe calculator. Măcar acolo lucrurile sunt destul de liniare și fiecare "victorie" sau "înfrângere" e cumva meritată și ușor de atribuit. Am pus în ghilimele pentru că majoritatea jocurilor mele sunt de tip sandbox așa că nu am niște obiective clar definite de la început.

Pentru curioși și pentru posteritate, acestea sunt cele 5 dileme care se mulează aproape perfect pe 90% din ceea ce văd pe social. Și desigur că persoanele de față se exclud, #evident.

Dumnezeule, cât timp liber ai la dispoziție să te cerți pe prostia asta?E ceva în neregulă cu mine că nu mă interesează să fiu purtătorul dreptății și moralității absolute pe Internet?Dar nimeni …