Treceți la conținutul principal

Am descoperit secretul unui cappuccino bun

Am descoperit secretul unui cappuccino bun

Acum doi ani am luat unul dintre cele mai ieftine espressoare de Black Friday-ul eMAG. Țin minte că prețurile începeau undeva de la 250 de lei și ajungeau până pe la 1200 de lei în oferta anului respectiv. Cele mai ieftine erau cele cu capsule, dar eu am vrut în mod special să fie manual. Am dat vreo  300 de lei la ofertă și vreme de un an și ceva m-am chinuit cu el să fac cafea la fel de bună ca la hipsteri.

Nu mi-a ieșit, deși urmam cu sfințenie rețeta unui espresso ca la carte: 7 grame de cafea la o presiune de 15 bari timp de 25 de secunde. Ceva lipsea espressoului/cappuccinoului făcut. Era bun la gust, dar nu avea crema cum trebuie și îi lipsea și aroma aia puternică pe care o cunoșteam de la cafenelele hipsterești. Multă vreme am dat vina pe espressor - ce să te aștepți la unul de 300 de lei când în cafenele sunt de 2000+?

De fapt problema era o multitudine de factori dintre care doi erau vitali: cafeaua și laptele nu erau ceea ce trebuiau să fie. Laptele pentru că am fost o fetiță și foloseam unul cu puțină grăsime (1.5%), iar cafeaua pentru că nu era proaspăt măcinată.

Dacă despre lapte nu am prea multe lucruri de zis pentru că e ușor de înlocuit cu unul mai gras (folosesc 3.5% acum), despre cafea se pot scrie pagini întregi despre origini și modul în care este prăjită. Nu o să exagerez și o să fiu concis: boabe proaspăt măcinate (ultimele 7 zile maxim) și râșnirea lor înainte de fiecare cafea.

Este altceva. Brusc nu mă mai simt limitat de espressorul ieftin ci de tehnică. Vorbeam cu Radu, care aș putea spune că mi-a fost un fel de mentor al cafelei în ăștia doi ani, despre cum provocarea actuală e să facem latte art. Următorul nivel în materie de exhibiționism pe bază de cofeină.

Investiția pentru a ajunge la un nivel la care pot spune cu mândrie că pot rivaliza cu unele dintre cele mai hipsterești cafenele s-a ridicat undeva la 200 de lei. Am luat o râșniță manuală cu pedigree japonez și o latieră micuță. Atât. Cafeaua boabe proaspăt prăjită și laptele mai gras nu am cum să le pun în aceeași oală că sunt consumabile - aici vă descurcați fiecare cum poate.

M-am lungit eu, dar tot acest articol se putea rezuma într-o singură frază: espressorul tău e mai mult decât capabil să facă un espresso sau cappuccino bun, trebuie doar să ai cafea proaspăt măcinată și laptele care trebuie.

Sper că ajută pe cineva asta.

Comentarii

Populare în ultima săptămână

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

Ricoh GR III: 5 luni cu o cameră foto compactă în buzunar

Dacă îi spui cuiva în 2019 că ai dat o căruță de bani o cameră foto compactă, îți va râde în față. Cumva pe bună dreptate pentru că majoritatea compactelor ieftine sunt niște glume proaste.

Îți mai speli din păcate cu un DSLR sau un mirror-less, dar nu cu o săpunieră. Cum să dai bani pe ceva ce a fost omorât iar și iar de telefoanele mobile? Păi de banii ăia îți luai ultimul model de telefon și nu mai aveai ceva în plus de cărat.

Sigur, eu aș putea să zic că e vorba de cum te simți când folosești camera, dar mai bine nu cădem pradă nevoii universale de a îi dovedi celuilalt de pe internet că doar tu ai dreptate.

După cum spuneam mai devreme, de vreo 5 luni camera asta în permanență în buzunar și am ajuns să îi apreciez și cele bune și cele rele.

Cele rele nu prea sunt multe, dar pot să fie ușor supărătoare. Surprinzător, cât de slabă e bateria nu este unul dintre ele. Chiar dacă se pune în cap după 150-200 de poze, se încarcă ușor de la bateria externă prin USB-C așa că n-am avut pro…

10 poze de la prezentarea echipelor din Turul Franței 2019

Viața e o serie de coincidențe plăcute.

La concluzia asta am ajuns acum când doream să scriu câteva rânduri despre aceste poze care parcă îmi plac din ce în ce mai mult cu cât mă uit mai mult la ele.

Prima coincidență e că nici nu știam că există o prezentare oficială a echipelor cu două zile înainte de marele start. În atmosferă de sărbătoare, cu multe selfie-uri și zâmbete, timp de aproape 2 ore mi-au trecut prin față toți cei 176 de rutieri.

A doua a fost că la intrarea în Galeriile Saint-Hubert să se facă un mini abuteiaj care practic forțau echipele să se oprească preț de câteva minute fix în fața mea. Fără acest mic "ajutor" n-aveam nicio șansă reală să fac o singură poză decentă.

A 3-a e practic cireașa de pe tort: strada unde am făcut toate pozele se numește Rue d'Arenberg.











Pozele le-am pus și pe Facebook, dar știu că atunci când o să vreau să le revăd o să blestem lipsa oricărui algoritm de căutare așa că e mai bine să fie și pe blog. Aici le am la îndemână supe…