Treceți la conținutul principal

Mașina, acest instrument care te face să uiți că ai fost cândva pieton


Acum vreo doi ani au venit să asfalteze strada din spatele blocului, deși dacă e să mă întrebi pe mine ea nu avea nevoie. Da' cine sunt eu să judec motivele experților în drumuri?

Strada e brici acum și băieții îi dau tare dimineața, problema e că aceeași experți de care ziceam mai devreme au reușit performanța românească să pună canalele puțin mai sus de nivelul străzii. Nu mult. Doar vreo 5-7 cm - suficient încât la orice ploaie să se facă o baltă cu o suprafață ce ar face gelos orice posesor de piscină din Pipera.

Lucru care nu m-a deranjat extrem de mult până weekend-ul ăsta când am realizat că locul unde cățelușa s-a obișnuit să își facă nevoile este fix în buza piscinei. Deh, doar un român care nu a prevăzut lucrul ăsta când a obișnuit-o acolo poate să critice alți români care n-au prevăzut că niște guri de canale ridicate nu vor scurge apa de ploaie.

După cum ziceam mai devreme, băieții veneau tare și când vedeau întinderea de apă ce credeți că făceau? Nimic. Treceau ca prin brânză de parcă acvaplanarea e doar un cuvânt de 40 de puncte la Scrabble. Că eram cu asta mică în vecinătate zgribuliți și plouați nu conta pentru ei. Trebuiau să ajungă repede undeva, iar a pune piciorul pe frână nu era o opțiune.

Așa mi-am adus aminte de toți mârlanii pe care i-am văzut de-a lungul timpului care împroșcau fraierii din stațiile de autobuz, de creaturile alea care atunci când sunt în spatele volanului ajung la un nivel de conștientizare a lumii exterioare cam cât o euglenă.

Până să îmi iau ochelari tot timpul i-am suspectat de răutate. O faci intenționat pentru că vrei să fii cireașa pe de tort a zilei respective. N-ai cum să nu faci o simplă legătură între baltă, mașină și pietoni. Șansele sunt destul de mari ca balta aia să nu fie prima prin care ai trecut, așa că îți e cunoscut rezultatul. Băi, nu!

Nu e răutate. Acum că văd mai bine la depărtare, pot să le citesc expresia feței. Nu e nicio urmă de bucurie în ceea ce fac. E doar o carcasă lipsită de orice reacție. Sunt niște zombies care învârt de colacul ăla pentru ajunge undeva. Mintea lor zburdă pe undeva, nu e e acolo cu ei. Sunt lipsiți de viață și empatie.

Ce instrument diabolic e și mașina asta. Te urci în ea și te suge de orice urmă de umanitate. Așa că am ajuns să îi compătimesc pe săracii șoferi care te udă din cap până în picioare. Este o existență mizeră asta fără emoție. Să fii așa o legumă care trebuie să ajungă din punctul A în punctul B pentru a continua să nu trăiești.

Băi băieți, bucurați-vă și voi când mă stropiți pentru că în mine cu siguranță treziți sentimente puternice. Hai să jucăm la dublu.

Comentarii

  1. Asta e doar asa, consolarea ta. In ochii tai, ei sunt doar niste zombii si ce bine e ca tu esti liber si iti poti trai viata fericit si nu ai ajuns ca ei. Dar cand te urci cu ei la volan, vezi ca de fapt unora chiar nu le pasa nici macar de regulile scrise (ex: regulile de circulatie), da pai despre chestii abstracte precum bun-simt sau sa isi faca griji pentru aia de pe trotuar, ca poate i-a stropit. Aceeasi chestie e si la pietoni, vezi zi de zi idioti care se opresc in mijlocul drumului, fie se intorc brusc la 180 de grade fara sa se gandeasca vreo secunda ca ar fi cineva in spatele lor, fie se opresc si se uita in telefon, se opresc fix in dreptul scarilor etc etc... e aceeasi categorie de oameni - cei carora nu le pasa despre cei din jur, in sensul ca nici pentru o secunda nu se gandesc ca e posibil sa fie oameni pe care sa-i deranjeze ce fac ei (nici macar fizic, la modul stai ca daca eu opresc brusc, cei care vin din spatele meu or sa inter in mine). Pur si simplu sunt doar ei si universul lor si sa stii ca astfel de persoane au un grad de fericire mai mare decat restul, tocmai pentru ca nu isi fac griji pentru altii. Cunosc si eu cateva specimene, sunt mereu veseli, dar nu stau ei/ele sa-si piarda tipul gandindu-se ca altii o duc rau etc. Si e valabil si la orice chestii legate despre condus. Inclusiv cand ii vezi cum parcheaza fara nicio grija, desi tocmai au blocat complet un trotuar - se dau jos din masina zambitori, fara sa-si puna intrebari de genul: oare e bine ce am facut, oare or avea loc sa treaca etc... nu. Isi continua zambitori si nepasatori drumul catre ziua lor buna, ca doar au invatat in urma cu multi ani ca nu au de ce sa isi strice ziua din cauza altora.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu nu cred că sunt fericiți pentru că odată ce ești fericit începi să te gândești și la fericirea altora. Sunt ceva acolo, dar nu sunt fericiți.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Cam așa funcționează social media justice

Dă play video-ului. Uită-te cele 5 minute. Bagă la cap ce vrei să bagi la cap și gândește-te câte revoluții de canapea am avut în ultimul an. Reclama asta era până într-un punct o reproducere fidelă a modului în care funcționează falsa asta agitație pe social media pentru diferite cauze.

Nervi. Cuvinte. Agitație. Totul preț de câteva zile până când vine următoarea criză. Nici n-ai timp să te apuci să schimbi ceva pentru că automat algoritmul îți împinge sub nas următorul lucru pe care să te enervezi fără vreo finalitate. Și tot așa ajungi apoi la sfârșit de an să faci doar un bilanț de like-uri, nu și de lucruri schimbate.

Și atunci de ce tot acest efort?

Mai ales când poți să o arzi pe burghezie și să faci lucrurile să se întâmple în jurul tău, nu pe Internet.

A întors-o la Tineretului - hack în jocul Metrorex 2018

Dacă e un lucru care aproape mi-a făcut capul să explodeze în 2018, atunci cu siguranță e vorba de momentul în care am aflat de hack-ul Unirii-Tineretului pentru atunci când serverele Metrorex dau p-afară. Pentru atunci când tot felul de amatori se opresc pe scara rulantă să facă poze pentru social media la aglomerația deja cotidiană.

Ei bine, atunci când tu strângi like-uri pe Facebook, veteranii fac uz de hack-ul ăsta și îți râd în nas când nici în al 4-lea metrou spre Pipera n-ai fost în stare să urci. Și tot ce trebuia să faci era atât de simplu: să iei metroul o stație invers, spre Tineretului, ca apoi să te urci în metroul spre Pipera de acolo fără îmbulzeală și nervi. Bum!! Mindfuck total.

Hai că vă las câteva clipe să vă reveniți de la aceasta incursiune în afara cubului...

#10yearchallenge, păi nu?

Între pozele astea sunt 10 ani diferență și cel puțin o mână de gel în minus. E posibil să fie și vreo 2-3 kilograme în minus în a doua, dar astea sunt doar speculații.

Uitându-mă la ce au pus ceilalți oameni pe hashtag nu îmi dau seama dacă e de bine sau de rău că diferențele sunt atât de mici. E ca și cum n-am înțeles nimic din ăștia 10 ani.