Treceți la conținutul principal

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate


Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două săptămâni și un Daniel Iordachioaie julit de o oaie cu mai puțin de 24 de ore în urmă.

Sigur am pus eu botul la un scenariu bine gândit de cineva, dar țandăra mi-a sărit abia când le-am văzut interviul post competiție: smiorcăieli că ele au fost fair play și n-au ales probe fizice pentru a îi pune în dificultate pe rablagiții de mai sus. #somillennial

Asta e problema de care toată lumea face mișto. Smiorcăielile de gen nu se zic. Îți asumi alegerile proaste pe care le faci în viață. Greu cu asumatul ăsta printre millennials.

Comentarii

  1. well... https://haivas.ro/plac-milenials/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu vreau să dezamăgesc, dar ăla nu mai era millennial. Prea tânăr pentru așa ceva.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări Populare

În 28 de zile va dispărea o parte din istoria online-ului românesc

E vorba de forumul ComputerGames.ro care zice stop joc după 21 de ani de activate. Acum 3 zile anunțau că închid doar site-ul, dar acum câteva minute au zis că și forumul este în ultima lună de viață. Păcat.

De fapt nu e vorba de păcat. Nu pot să zic asta în condițiile în care n-am mai intrat pe forum de 7-8 ani să postez sau să citesc ceva care să nu fie în zona de publicitate. E vorba de nostalgie pentru al 2010-lea user de pe forum este al meu și acum la sfârșit de an își sărbătorea majoratul. 
Dar asta e. Se mai închid și site-uri pe care le arhivai în perioada dial-up-ului pentru a le citi a doua zi în liniște. Sau site-uri care au dat prima generație de bloggeri cu mulți ani înainte ca acestea să existe efectiv. Sau site-uri unde ai cunoscut o grămadă de oameni pe care nici nu ai idee exact cum îi cheamă, dar pe care i-ai avut aproape în toți acești ani. 
Dar deja o dau în melodramatice inutile fără să ating adevărata drama cu închiderea CG-ului: după 16 ani de căutări și tot n…

Burgerii Maestro de la McDonald’s: chiflele interzise de care dacii se fereau în zilele de post

Am văzut la Radu și la Alex că au fost lansați acum 12 zile, dar până vinerea trecută n-am avut ocazia să apuc să împușc unul. Trebuie să recunosc că mi-a fost și frică când am văzut vehemența din comentariile lui Radu unde oamenii scriau și stropeau cu aghiazmă peste umărul stâng despre cât de rău e diavolul McDonald's și cât de urât arată ultimele lui progenituri.

Dar cum vineri seara eram puțin mai relaxat și mai euforic, mi-am zis că e momentul să văd despre ce e vorba cu acești burgeri de palmares: Epic Beef și Glorious Chicken. Primul este în imaginea de mai sus, al doilea urmează în poza de mai jos.



Ca să fiu sincer, nu m-ar deranja să ma închin mai des la necuratu' dacă toți burgerii lor ar fi ca cei din imaginile astea. Suficienți de chipeși încât să strângă cam același număr de like-uri pe Instagram ca cei cu pedigree de foodtruck, destul de scumpi încât să văd analize tip first impressions de la oameni ce n-au apucat încă să îi guste.

Adevărul e ca cel puțin pe zon…

Pie-cinte by Scărlatescu în Centrul Vechi - mai bine nu

Atunci când îți pui numele pe ceva ești la mila celor care îți fac și comercializează produsul respectiv. Oricât de strălucit ești tu, la consumatorul obișnuit ajunge ceea ce alții au făcut. Cam așa stă treaba și cu plăcintele astea ale lui Scărlătescu pe care le așteptam ca a doua venire a burgerului hipstăresc.

Deschisă recent în locul Fornetti-ului de vis a vis de Cocor, Inca Una, Va Rog!e o patiserie care este a lui sau e doar susținută masiv de Scărlătescu. Nici nu contează aspectul ăsta. Ce contează cu adevărat e că acolo am mâncat cele mai îngrozitoare plăcinte din viața mea.

Ieri am luat pentru acasă două care arătau relativ interesant pe hârtie: Pie-cintă cu bacon  - 6.5 lei și Pie-cintă cu spanac și brânză de bivoliță 8 lei. Doamna care le vindea s-a oferit să el încălzească, dar am zis că nu are rost că oricum ajungeam cu ele călii acasă. Nu știu dacă a fost o greșeală refuzul ăsta, dar acasă n-am putut să iau mai mult de 2 guri din fiecare. Chit că dansau șoriceii de ceva…