Treceți la conținutul principal

Un lucru pe care nu îl înțeleg: de ce să îți iei cafeaua "to go" când o poți savura într-o ceașcă?



Am această non problemă în cap cam de o săptămână.

A început cu niște minori care mergeau teleghidați cu paharele de cafea în mână spre liceu la 7 jumătatea dimineața, a continuat cu tot felul de domnișoare corporate care cărau cu mândrie paharele gigant de la Starbucks și s-a terminat cu colegii de birou care mai sorb din când în când din paharul de carton de la un coffee place de pe lângă birou.

Nu sunt absurd, înțeleg că există rare momente când nu ai timp să stai 10-15 minute să savurezi cafeaua pe care o iubești atât de mult, dar în majoritatea cazurilor mi se pare că e doar cool să te plimbi cu paharul de carton în mână. E imaginea asta pompată de vreo 15-20 de ani la televizor cu tot felul de oameni frumoși și importanți care nu stau locului nici măcar câteva minute să se bucure de o cafea.

Ce e cu adevărat mai trist e că oamenii care fac asta pot să se jure că n-ar putea să trăiască fără multiple doze zilnice de cafea. Sunt aceia care beau cafea bună, nu șprițuri de genul cafelei la filtru și cu toate astea aleg o experiență mai puțin optimă de a se bucura de iubirea vieții lor. Păi eu dacă aș fi atât de pasionat, mi-aș face un întreg ritual de servire de la care nu m-aș abate niciodată - un tabiet à la carte.

În cazuri extreme vezi iubitorii de cafea stând jos la coffee shop și sorbind cafeaua tot din paharul de carton. Păi dacă ai timp nene de ce n-ai luat la ceașcă? Nu dă la fel de bine pe Instagram? Eu zic că dă mai bine. Respectă-te puțin că este momentul tău.

E ca și cum de azi înainte n-aș mai bea bere stând jos, n-aș mai asorta berea cu paharul corespunzător și tot timpul aș fi pe fugă și cu un pahar de plastic în care am scurs în grabă și cu multă spumă berea dintr-o sticlă. E drept că la orice concert te duci faci fix ceea ce am descris mai devreme, dar asta se întâmplă din motive de securitate și lipsă de civilizație - e greu să spargi capul cuiva cu un pahar de bere.

Iar în rest n-am văzut pe nimeni, indiferent de nivel social sau calitatea berii, să mutileze în așa hal momentul de bere. Până și în reclamele cu bere la pet îi vezi cum se strâng veseli în jurul sticlei, se așează pe niște scăunele și pun regulamentar berea în pahar cu 2 degete de spumă. #frumi

Dar ce știu eu. Eu nici nu beau atât de des cafea. Cu siguranță nu mă pricep pentru că n-am alergat niciodată la semafor cu paharul de carton în mână.

Comentarii

  1. In general singura cafea pe care o beau în oraș este la F64. De cele mai multe ori prefer să o cer în paharul ala oribil de carton ca să pot ieși afara, pentru a mă bucura simultan și de o doză de tutun.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred că dacă le zici că ieși la fumat cu ceașca ar înțelege :D

      Ștergere
    2. Ei inteleg, insa nu ma risc eu sa sparg o ceasca din aia. :D

      Ștergere
  2. ... dar paharele soferilor, din suporturile prinse de bord? :)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici nu intru în subiectul ăsta. Orice cafea care vine în recipiente de peste 200 ml nu prea este ce trebuie. Zic nu prea pentru că și mie îmi place șprițul.

      Ștergere
  3. Ai o parere cam... radicala despre un procent oricum mic din populatie. Nu stiu cati angajatori ai schimbat in ultimul deceniu sau prin ce locuri sau anturaje te plimbi daca astfel de exemple sunt ce ti se pare tie ca e relevant. Din observatiile proprii, as spune ca peste 80% din angajatii care fac munca de birou beau cafea *la pahar de plastic*, din aia de 1-2-3 lei, de la automatele plantate peste tot pe toate holurile si in toate cladirile. Apoi, din nou, din propriile observatii, marea majoritate trag de o cafea o juma de ora, o ora, doua, trei (depinde de cantitate). Nu cred ca stiu macar o persoana sa bea o cafea in 15 min, la birou. La angajatorul actual avem espressor (manual) in birou si ne facem fiecare la el, bem fiecare din cana proprie - dar ceilalti colegi din alte birouri intra in tiparele pe care le-am spus mai sus, adica in mare parte plastic. Mai sunt cativa care isi fac plicuri de 3in1/cafea instant - la cana.
    In aceeasi situatie cu dilema cana/carton/plastic - tu oare bei apa din recipient de sticla sau din plastic?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu m-am referit la alea de la automat, aia e un fel de rău necesar pentru dependenții de peste tot. Eu m-am referit la cei care se duc la coffee shop-uri unde o cafea e 7-10+ lei și le iau la pachet într-un pahar de carton. Apoi asta nu înțeleg. Și ca să răspund la întrebare, la birou beau dintr-un bidon de aluminiu pentru bicicletă, iar acasă din pahare de sticlă.

      Ștergere
  4. Ce-i drept, lumea este grabita spre liceu, sa prinda toate acele cunostinte noi...sincer, nici eu nu inteleg moda aceasta si sunt total de acord cu tine. Eu voi continua sa imi savurez cafeaua linistit in timp ce ma uit la lume cum fuge incercand din rasputeri sa nu verse jumatate din aceasta..

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Populare în ultima săptămână

Cele 10 lucruri care îți vor distruge restaurantul

Pe la începutul anului s-a deschis pe lângă mine un loc care avea potențial să devină destinația favorită de ieșit la bere pe vreme rea sau friguroasă. Începuseră bine și cred că nu era săptămână în care să merg pe acolo de cel puțin două ori.

Lucrurile au mers așa o perioadă și păreau că vor rezista primului an în probabil cea mai saturată zona de going out a Bucureștiului. Asta până când n-a mai mers. Nu s-au curățat, dar am fost acum vreo două zile p-acolo și cam bătea vântul. Aveau doar două mese ocupate din 25 cât cred că are pe două etaje. 
Și probabil că patronul nu înțelege cum a ajuns în situația asta în nici măcar jumătate de an de la lansare așa că m-am gândit să îl ajut cu niște răspunsuri. Nu exact despre pub-ul lui restaurant, dar prin listă probabil că va regăsi câteva greșeli pe care le-a făcut și el.

1. Muzica care este mult prea tare. Ăsta e un blestem al nostru ca specie pentru că nu reușim să înțelegem că omul nu prea are chef de țipat peste masă atunci când mănân…

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…

În marketing există prezumția de nevinovăție?

Adică dacă eu am impresia că tu ai făcut ceva ilegal pentru a îți promova afacerea, dar este destul de improbabil ca cineva să poată demonstra asta, pot să te consider din prima vinovat sau chiar trebuie dovezi palpabile? Vorba aia, nu se apucă nimeni să îți facă campanie de awareness pentru că te urăște.

Asta e dilema mea de azi și am un exemplu concret cunoscut bucureștenilor.

Pe de-o parte Capitala s-a umplut în ultimele două luni de graffiti-uri cu "I ❤️ Buchetino", pe de alta florăria de luxBuchetino zice că nu are nicio legătură sau că ești cont fals vechi de 10 ani dacă le zici ceva de presupusul vandalism.

Chit că are sediul la nici 350 de metri de graffiti-ul de pe Biblioteca Națională a României și că e singurul brand cu numele asta din țară. Chit că formularea asta a mai folosit-o anul trecut magazinul din Londra sau tatăl antreprenoarei acum vreo două zile. N-au fost ei.

Și chiar dacă există o urmă de îndoială, n-ai cum să fii sigur fără dovezi.

Acum între noi f…