Treceți la conținutul principal

Cea mai populară bere japoneză s-a lansat oficial și în România

Bere Japoneză Asahi Super Dry

Japonezii sunt recunoscuți la nivel internațional pentru multe lucruri, dar pentru bere n-aș zice că e unul dintre aceste lucruri. Excelează pe whiskey de exemplu, dar eu personal niciodată nu i-am considerat concurenți serioși în zona pâinii lichide. Cu toate astea, au o bere de masă excelentă numită Asahi Super Dry care s-a lansat ieri oficial și în România.

Chiar dacă înainte se găsea prin restaurante japoneze și Auchan, cum mi-a șoptit cineva aseară pe Facebook, era mai mult un moft care satisfăcea o curiozitate. Lucrul ăsta se va schimba având în vedere că cei de la Ursus Breweries i-au făcut aseară eveniment de lansare cu toate cele.

Cum spuneam și mai devreme, berea este una de masă care în general completează cu succes peștele și puiul din farfurie. N-ar zice nu nici la niște paste, dar acolo deja intră pe teritoriul verișorilor de la Peroni. Asta cred că este zona ei de comfort și întotdeauna am apreciat o bere care știe exact ce este și ce dorește.

Referitor la gust, Asahi Super Dry e o bere tip lager de un galben frumos care are un kick echilibrat și un amărui mediu ca intensitate. Grosul spumei dispare rapid la scurt timp după ce ai turnat-o, dar rămâne suficient cât să protejeze berea. Aftertaste-ul e unul de scurtă durată. Nu balonează și nici nu dă dureri de cap. Sub toate aceste aspecte pot spune că nu este o bere memorabilă, dar este una care nu cred că poate să supere pe cineva. E cuminte și simpatică.

Nu știu la ce preț urmează să se găsească prin magazine, dar înainte de lansarea oficială era pe la 6 lei pe site-urile online de bere. Sper ca totuși să se poziționeze pe la 5 lei sau chiar sub în supermarket-uri pentru că ăla mi se pare un preț corect.

Închei spunând că dacă e vreun super fan care dorește un kit de degustare și e dispus să îl ridice de la Piața Unirii din București, să lase un comentariu și fac să fie bine.

Comentarii

  1. I can only say: am doi oameni care-s fani si le-as face surpriza (nu promit ca nu gust si eu :D) asta. You decide :D who's worth the challenge. Kampai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Super. Spune-mi în ce zi putem sa ne vedem după ora 8. Cel mai bine ar fi sa faci asta pe email: nihasa@gmail.com

      Ștergere
  2. Doar de curiozitate, acest "kit de degustare", ce conține, mai exact?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Scuză-mă pentru raspunsul intarziat. Era vorba de pachețelul primit la plecarea de la eveniment: o Asahi, un coaster, un desfăcător și un pahar de bere - toate branduite Asahi. Că să fiu sincer paharul e ăla important pentru că în general nu gasesti pahare de bere branduite prin comerț.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Populare pe blog în ultima săptămână

The Irishman: hai un opt din zece

Cuprins de o neașteptată mândrie națională, aseară m-am uitat la "The Irishman". Mai mult forțat pentru că m-am convins că nu sunt în target după ce am citit vreo câteva review-uri. Cu toate astea am cedat într-un moment temporar de slăbiciune. Patru ore jumătate mai târziu eram la fel de entuziasmat de film ca în momentul în care am apăsat play.

De ce?

Pentru că subiectul filmului nu e ceva ce m-a pasionat vreodată. Am văzut și eu ca tot omul seria The Godfather și ceva Sopranos, ba chiar am și jucat niște Mafia la viața mea, dar nu pot spune că am făcut vreo pasiune pe subiectul ăsta.

Poate și din cauza aceasta mi se pare că filmul a fost mai încet decât ar fi trebuit să fie sau mai bine spus că a durat semnificativ mai mult decât poate era necesar. Raportat la un film de cinematograf. Și asta mi se pare că toată lumea greșește prin review-uri: îl compară cu ceva ce ar vedea la cinema.

The Irishman mi s-a părut că a fost de la început gândit pentru Netflix. Pentru văzut ac…

Prăjeală românească

Am citit (link) despre producțiile record de ulei alimentar reciclat în supermarketurile Auchan și m-am crucit. Cred că s-au crucit și ei

10 000 litri de ulei alimentar colectat pentru reciclare în toate cele 33 de magazine. Prag pe care sperau să îl depășească la sfârșitul lui 2020!!!

De fapt le-a luat doar 5 săptămâni să treacă de 10k după ce au extins programul în toată țara și au avut o campanie care oferea produse pentru fiecare 0.5 litri de ulei adus pentru reciclat.

Vă dați seama câte șnițele cu cartofi prăjiți și-au dat viața pentru a atinge performanța asta?

Eu cred că mă chinui de 2-3 ani să umplu un borcan de 750 ml cu ulei alimentar și nu prea îmi iese treaba. Am ajuns la performanța de mi-a și expirat o sticlă de ulei de floarea soarelui după o chinuitoare vacanță prezidențială de vreo doi ani.

În rest, să trăiască tigăile anti-aderente cumpărate la Black Friday-uri. Două-trei-picături de ulei și mi-am făcut treaba. Când am chef să o ard arogant scot grill-ul electric ș…

Confort termic 2.0

Pentru că tot am trecut acum vreo lună jumătate prin chinurile unei schimbări de calorifere, mi-am zis că e momentul să fac un upgrade pe zona de confort cu niște robineți termostatați.

Ăsta a fost sfatul pe care l-am primit de la toată lumea, după cel să nu schimb caloriferele de fontă. Pentru că astea noi nu încălzesc la fel de bine și nu păstrează căldura la fel de mult timp.

Singurul care mi-a zis că nu or să fie probleme a fost meșterul.

„Dacă le dimensionezi puterea corect nu o să ai probleme”

Zis și făcut. Am aplicat formula de mai jos și am cumpărat în concordanță.

Până acum sunt mulțumit de rezultate și în casă e mai cald ca niciodată. Dar odată cu controlul ăsta sporit al temperaturii a venit involuntar următoarea problemă: care e temperatura ideală pe care ar trebui să am în casă?

Ochiometric am zis că e 24 de grade și am setat toți robineții în concordanță, iar acum temperatura prin zona unde are acces câinele (dormitor-hol-sufragerie) e undeva între 24 și 25 de grade. Și…