Treceți la conținutul principal

Termene și condiții

Site-ul www.nihasa.ro care în continuare o să fie numit în acest text blog este scris de către mine, Bogdan Epure. Un scurt intro cu cine sunt și de ce sunt sau ce sunt, se găsește pe pagina Cine Sunt? de pe acest blog.

 Prin utilizarea și vizitarea acestui blog se presupune că ești automat de acord cu termenele și condițiile listate mai jos. Dacă nu ești de acord cu ele, te rog să încetezi imediat utilizarea blogului și să îl eviți pe viitor având în vedere că termenele astea nu se vor schimba radical pe viitor.

Totuși, dacă se schimba trebuie să te anunț că nu este necesară notificarea ta în prealabil, iar îndată ce modificările sunt publicate ele devin automat aplicabile. Astfel, ar trebui să îți spun să vizitezi periodic această pagina, dar sunt un om normal care știe că nimeni nu o să facă asta. Cu toate astea, sunt obligat să îți zic că e bine citești pagina asta ocazional. Accesul pe acest blog e gratuit, așa că de ce n-ai face asta?

Cel mai important lucru pe care pot să îl spun e că acest blog este ținut pe serverele și folosește tehnologie furnizată de către Google prin platforma Blogger. Astfel eu n-am acces la nicio dată personală care nu este publică pe acest blog, adică doar ce poți să îmi scrii tu în textul unui comentariu.

Cu alte cuvinte, eu nu îți știu adresa de email cu care comentezi, IP-ul de pe care vizitezi blog-ul sau orice altă informație care ar putea duce la identificarea ta ca individ. Toate aceste lucruri considerate date personale dinainte și după 25 Mai 2018 (GDPR) sunt pe serverele Google, iar eu nu am acces la ele. Nici n-am cookie-uri în plus față de cele care Blogger/Google decide că sunt necesare. În orice caz, te invit să citești despre politica Google privind fișierele cookies și cea de confidențialitate dacă te interesează acest lucru.

Ar trebui să menționez că tot conținutul (texte, poze și poate în curând video-uri) prezent pe site îmi aparține, dacă nu e specificat altfel. Reproducerea în scopuri comerciale ale acestui conținut fără acordul meu scris este interzis și intră sub incidența legislației în vigoare referitoare drepturilor de autor.

Cu toate astea nu sunt absurd și îmi dau seama că pentru scopuri non comerciale e ok să poți prelua parțial textele în limita a 500 de caractere și pozele doar cu condiția să incluzi într-un mod vizibil în materialul tău un link către articolul de pe acest blog din care ai luat respectivul conținut.

Ultima mențiune e că tu ești responsabil pentru conținutul comentariilor pe care le lași pe acest blog. Acestea trebuie să respectele legislația în vigoare, inclusiv cea a protecției datelor cu caracter personal. Fără lucruri ilegale, spam, afirmații rasiste sau discriminatorii și alte lucruri similare care cred ca sunt de bun simt. Că totuși avem o vârstă și calități pentru care nu facem umbră de pomană planetei ăsteia.

Genul comentariilor menționate mai sus le voi șterge fără nicio avertizare, iar în acel moment conținutul lor va fi eliminat fără nicio șansă de recuperare. Așa că nu lăsa o remarcă rasistă să îți șteargă comentariul pentru care ai pierdut câteva secunde din viața ta.

Cu toate astea, indiferent de ce vei zice pe acest blog, nu îți voi limita niciodată accesul pe site. În primul rând pentru că sunt optimist și cred că oamenii se pot schimba și în al doilea rând pentru că, cum menționam mai sus, nu prea pot să te identific pentru a impune limitarea accesului tău pe blog.

Hai sănătate și ca să te răsplătesc pentru că ai ajuns până aici îți zic doar atât: îți dau o bere dacă îmi zici parola Nebuchadnezzar atunci când ne intersectăm offline și ai peste 18 ani. Atât de multă încredere am că nimeni nu citește astea nici acum cu tot tam tam-ul cu GDPR-ul, Cambridge Analytica și alte scandaluri viitoare.

Ultimul update: 25 mai 2018

Comentarii

Populare în ultima săptămână

Ultimele vestigii ale civilizației noastre or să fie mașinile de la Charm Studio

50 de ani de acum înainte când or să vină niște hamsteri din ăștia verzi care vor să facă primul contact și vor descoperi cu surprindere că am reușit să ne ducem dracului cu toții, ce credeți că o să mai stea în picioare pe planeta asta? Exact! Mașinile de la studiourile de videochat.

Parcate în aceleași loc de vreo doi ani, ele sunt mărturie a impotenței noastre colective sau mai bine spus a primăriei sau cine naiba e responsabil cu ridicarea mașinilor abandonate pe trotuar. Este imposibil să nu poți face nimic în acest sens tu oraș de reședință pentru Catredală!

Dar nu despre asta doream să scriu, am un challenge pe a fi sau a nu fi lepră pe care cumva aș vrea să îl câștig, ci despre stilul glam de videochatistă.

Dacă te-ai uitat la o reclamă la videochat, le-ai văzut pe toate. Căprioara e puțin falită și abătută până când se hotărăște că vrea să devină colegă cu niște fete de o frumusețe îndoielnică chiar și după niște standarde 144p. Ăla e declic-ul care practic îi schimbă viața …

Dă-i peste bot cu video-ul ăsta când mai zice "pe vremea mea..."

Cazurile extreme de pe vremea mea le vezi anual prin jurul zilei mele de naștere când aproape-centenarii de peste tot îl plâng pe Împușcatul pentru că "era rău, dar măcar aveai serviciu și casă asigurată', dar alea mai ușoare le vezi ori de câte ori se vorbește de generația asta nouă care vine din urmă: gen z.

Multe reproșuri referitoare la cum ăștia tineri fac lucrurile diferit față de cum le-am făcut noi sunt destul de pertinente și relevante contextului actual de îți-măsor-valoarea-în-like-uri-și-subscriberi, dar sunt destule cazuri de gratuități specifice generation gap-ului.

Eu când eram mic mă jucam pe stradă și stăteam afară toată ziua. Țevi cu cornete, bărcuțe în băltoacele interminabile, bombe cu carbid și alte nebunii din astea! Dar uit că pe vremea aia trecea o mașină la 20 de minute pe stradă sau de câte ori a fost pupată cine știe ce icoană de nu mi-am pierdut vederea printre toate bombele în țevi de PVC date.

Ca să nu mai cad în capcana asta sau ca să îmi fie ma…

Lași bacșiș la Uber Eats? Foodpanda? Glovo?

Eu nu.

Până azi de dimineață credeam că asta e normalitatea serviciului. Pentru că de fapt de asta plătești taxa aia de livrare pentru a scăpa de căutat mărunt prin casă. Faci comanda, îți ajunge acasă, zici mulțumesc și gata.

Dar simt cum mă îngrop încet-încet. După ce că nu las bacșiș la serviciile astea ce au incluse taxe de livrare, atunci când las la alea cu livrare gratuită o fac sub forma a câtorva lei - cam 5% din comandă.

Îmi dau seama că sunt o persoană îngrozitoare, dar nu prea înțeleg de ce trebuie să recompensez pe cineva că și-a făcut treaba pentru care a fost plătit - direct din taxa de livrare sau din salariul pe care îl primește de la take away.

Înțeleg că dacă i-am complicat viața celui care livrează și implicit i-am mâncat mai mult timp decât necesita comanda este de obraz să recompensez timpul acela extra pe care l-a pierdut cu mine, dar altfel de ce i-aș lăsa bacșiș?

Ca să fiu sincer, până să îl văd pe Marius de la bucharestBIKEtraffic primind 5 lei la prima coma…