Treceți la conținutul principal

Cine Sunt?


Mă numesc Bogdan Epure și sunt născut și crescut în București. Internetul mă știe și ca nihasa. Am 32 de ani și puțin a lipsit să nu fiu inginer constructor. Cu toate astea, am reușit cumva să mă țin tare și să ajung zilier în social media autohtonă. În acest moment sunt Social Media Strategist @ Oxygen PR, dar în trecut am făcut tot felul de muncă de jos prin agenții digitate de publicitate. Mai în glumă, mai în serios - Am înfrânt destinul!

Blogul asta îl am de 12 ani și este o enciclopedie a tuturor gândurilor și lucrurilor care au existat în tot acest timp în viața mea. Nu-ți imagina că este un jurnal, autocenzura și simțul penibilului au existat încă de la început. Au oprit excesul de sentimentalism încă din fașă, dar cu siguranță este o enciclopedie de subiecte care cândva au fost demne de dezbătut cu prietenii la o bere .

Poate părea puțin ciudat că în general scriu de bine pe blog, dar am obosit să o ard pe hatereală. E drept că nu este la fel de spectaculos ca atunci când arunci cu puțin venin online, dar tot zenul ăsta descoperit de puțini ani face bine la karma. Evit să scriu despre lucruri în care nu cred sau care nu m-au impresionat - chiar dacă mi se propune să fac asta pe bani. De fapt, pentru transparență, toate articolele publicitare sunt marcate și poartă tag-ul însemnare plătită. 

În acest moment pe blog sunt mai bine de 2100 de articole care au reprezentat părerea mea sinceră aferentă momentului în care au fost scrise. E greu ca în 11 ani să rămâi neclintit și fidel impresiilor pe care le aveai la 20-ish de ani - așa că rog pe oricine citește însemnări mai vechi de 5 ani să le ia cu puțin dar eu pe vremea ta.

Din lucrurile care îmi plac și la care mă pricep peste medie țin să menționez snowboarding-ul, berea artizanală, street food, gătitul cu inspirații asiatice, pc gaming cu nostalgia anilor 2000, tehnologie și fizică. Ultimul topic e o pasiune secretă alimentată prin tot felul de documentare, articole și discuții aproape existențiale în seri călduroase de vară.

Mai mă uit la ciclism, teatru, fotbal, formula 1, filme cu super eroi și seriale britanice de comedie, dar aici n-aș putea spune că sunt peste medie. Umorul pe care îl apreciez e mai de grabă a la Seinfeld în detrimentului celui din Friends. E fix cât trebuie.

Și aici aș vrea să închei aceast Despre mine. Unele lucruri poți să le descoperi și din ce postez pe rețelele de socializare (InstagramFacebookTwitterLinkedin sau YouTube) așa că n-aș vrea să isprăvesc tot misterul acum.

Postări populare de pe acest blog

Toate glumele alea despre millennials sunt adevărate

Din când în când mai apare câte un articol care ne pune în cârcă tot ce nu merge bine în lumea asta. Ba e vina noastră că nu vrem să cumpărăm case și preferăm să stăm în chirie. Ba că nu putem să ne convingem părinții să nu mai voteze ce votează pentru că nu avem respectul lor. Ba că nu avem acest respect că suntem generația care pleacă cel mai târziu d'acasă. Ba că nu avem șapcă și tot felul de bazaconii de gen.

Până aseară îmi spuneam bătrânii ăștia au luat-o razna și trebuie neapărat să găsească un țap ispășitor pentru consecvența cu care tot fac alegeri neinspirate, dar aseară mi-am dat seama că tot ce se spune e adevărat. Suntem o generație slabă.

Mă uitam aseară un reality show destul de tristuț față de ce oferă ProTv-ul în general, Ferma Vedetelor pe numele lui, unde două bucăți de millennials și-au luat bătaie de la doi aproape-pensionari rablagiți în două probe de îndemânare.

Două tipe în putere n-au fost în stare să bată o Rona Hartner operată la menisc în urmă cu două …

Am păcătuit pe Instagram, am dat în patima hashtag-urilor

Cam prin perioada când mă zbăteam să trec de 1000 de urmăritori pe Instagram, mi-a venit ideea asta creață de a vedea dacă abuzul de hash tag-uri are vreun efect long term asupra contului meu. Așa că m-am pus pe studiat problema și am răsfoit vreo două duzini de hashtag-uri pentru a vedea care e situația din teritoriu.

Stăteam bine de tot. Pozele erau o țâră mai artistice ca majoritatea celor prezente pe hash tag-uri, textele scrise nițel mai bine, viața cam tot p-acolo de spectaculoasă - mi-am zis că nu am cu să eșuez chit că nu puteam să pun un selfie-decolteu din când în când. Măcar asta să fie problema de plafonare când ajung la suta de mii de fani.

M-am pus pe treabă și am downloadat o aplicație de generat hash tag-uri și am început să fac combinații de n luate câte m ori de fiecare dată când mai urcam câte ceva pe Instagram. Și am ținut-o așa vreo 2-3 luni până când a venit momentul să trag linie și să văd recolta la hectar.

Pozele duduiau de like-uri primite de la tot felul de…

Gânduri despre Netflix la început de 2018

Dacă acum 2 ani îmi anulam abonamentul la Netflix pe motiv că în decurs de o lună îl deschisesem doar o dată, acum lucrurile stau total diferit. Nu cred că există seară în care să nu deschid Netflix-ul pentru un episod-două. Asta dacă mai am loc de bătrâni.

Ce?

Să explic.

Prin vacanța de iarnă am dat contul meu părinților unor prieteni  în ideea că poate se plictisesc de Singur Acasă 14 și Die Hard 8. Contul meu era unul standard de 2 ecrane în același timp și cum tot timpul mă uitam doar pe televizor, am zis că nu e problemă să ne suprapunem unii peste alții.

În esență cât Netflix pot să consume niște oameni ieșiți la pensie?

Răspunsul este extrem de mult.

Să zicem că în mai puțin de 48 de ore cineva a isprăvit aproape 3 sezoane full de Narcos, ca apoi în următoarele 2-3 săptămâni să vadă complet: Designated Survivor, Punisher, Frontier, Shooter, Marco Polo și Godless. Ceilalți pensionari au băgat maratoane de Grand Hotel - un serial cu doar 66 de episoade de câte 45 de minute, Moro…