Treceți la conținutul principal

irelevanta bloggerului ca istoriograf

Internetul s-ar putea sa fie cel mai dinamic mediu de informare si bloggerii/twitteristii sa fie varful de lance. E cu “poate”, asa ca nu va ambalati prea tare. Din pacate, toata aceasta hiperactivitate vine cu un pret: semi-irelevanta in scrierea istoriei. Bloggerii sunt focusati pe daruri si mister (Yesterday is history. Tomorrow’s a mystery. But today is a gift) si scapa din vedere importanta istoriei.

Ce vreau sa spun cu asta? Internetul este focusat pe “acum” si nu pe “atunci”. Daca te uiti in arhiva de acum 2-3 ani a unui blog o sa vezi ca procentajul de linkuri moarte si site-uri sterse/reprofilate este incredibil de mare. In acest mediu tot timpul schimbator, cum pot sa fii relevant?

Partea cea mai amuzanta e ca nici vizitatorii nu sunt mai brezi. La insemnari de acum 3-4 ani, in care vorbeam de ceva specific perioadei in care au fost scrise, se mai gaseste cate un aiurit sa ma intrebe cand se va intampla respectivul eveniment (attention spam fail).

Pentru cititori, Internetul e ceva atat de nou (sa fim seriosi, sunt putini oameni care folosesc Internetul de peste 10 ani), incat nu realizeaza importanta corelatiei intre data la care a fost scris si subiectul insemnarii.

Diamonds are forever - site-uri, bloguri, linkuri, poze, videouri etc ... nu.

Comentarii

  1. Gândeşte-te la internet ca la un frate mai mare al creierului uman. Din miliardele de informaţii pe care creierul nostru le procesează zilnic (numerele de la maşinile văzute într-o jumătate de oră de plimbat pe străzi, melodia care cânta la radio la 10:23 etc) cu câte rămânem la sfârşitul zilei?
    În plus, chiar şi tu autorul posturilor de acum 3-4 ani mai ai idee despre ce ai dezbătut atunci, de exemplu? Blogerul trăieşte în prezent şi se raportează la prezentul continuu care-l înconjoară (+- 1 zi/săptămână/lună/an) dar peste ani va fi o parte a istoriei.
    Ce, crezi că scribi îşi conştientizau importanţa?

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Heineken Blade - un fel de R2D2 al dozatoarelor de bere

Vineri când toată lumea rupea ușa pentru a fugi la mare, eu eram la Galateca să aflu mai multe despre cum Heineken vrea aducă berea draught în cât mai multe locuri ce în mod tradițional nu o serveau din considerente de volum/spațiu.

Ca să fiu sincer mi-a luat ceva să îmi dau seama care sunt locurile astea de care vorbeau ei. În afară de ceainării și coffee shop-uri, nu mi-am amintit pe moment de niciun loc în care am fost și nu servea bere la draught. Apoi m-a pălit - o mulțime de restaurante, locații nonconformiste și cinematografe stau destul de prost la capitolul ăsta.



Roboțelul cu care s-au gândit să cucerească această lume fără bere la halbă este celdin imagine și se numește Heineken Blade.Arată mai mult a espressor decât aduce a dozator de bere, iar din acest motiv este și destul de portabil încât să meargă pus cam pe unde e nevoie.

Are aproape 26 de kilograme cu tot cu "butoiul" de 8 litri și poate să răcească 30-32 de draught-uri de 0.25 la 2 grade. Odată înțepat bu…

Dis de dimineață vezi o variantă mai bună de oameni

De vreo două săptămâni de când am început să ies cu bestia p-afară am tot remarcat lucrul ăsta. Oamenii sunt mai buni de dimineață. Mult mai buni. Indiferent de statut social sau ce au de făcut, sunt mult mai prietenoși, dau binețe și chiar intră în mici conversații cu tine ca necunoscut.

Nu zic că nu ajută și cățelul pentru a sparge gheața, dar am văzut mai multe zâmbete diminețile astea decât am văzut în doi ani jumătate de mers cu metroul pe linia Pipera. E ceva în aer când nici nu s-a crăpat de ziuă de relaxează lumea.

N-am văzut pe nimeni să se grăbească sau să pară împovărat de gânduri, iar asta cred că se datorează în mod special lipsei de aglomerație. Bulevardele sunt larg deschise, pe străduțe se circulă fără probleme și chiar mijloacele de transport sunt primitoare și aerisite. Chiar e ceva în aer ce se simte și care parcă spune tuturor: e un nou început.

Studii despre efectul aglomerației și agitația unei metropole probabil că s-au făcut, dar n-am nevoie de ele să îmi întă…

Mașina, acest instrument care te face să uiți că ai fost cândva pieton

Acum vreo doi ani au venit să asfalteze strada din spatele blocului, deși dacă e să mă întrebi pe mine ea nu avea nevoie. Da' cine sunt eu să judec motivele experților în drumuri?

Strada e brici acum și băieții îi dau tare dimineața, problema e că aceeași experți de care ziceam mai devreme au reușit performanța românească să pună canalele puțin mai sus de nivelul străzii. Nu mult. Doar vreo 5-7 cm - suficient încât la orice ploaie să se facă o baltă cu o suprafață ce ar face gelos orice posesor de piscină din Pipera.

Lucru care nu m-a deranjat extrem de mult până weekend-ul ăsta când am realizat că locul unde cățelușa s-a obișnuit să își facă nevoile este fix în buza piscinei. Deh, doar un român care nu a prevăzut lucrul ăsta când a obișnuit-o acolo poate să critice alți români care n-au prevăzut că niște guri de canale ridicate nu vor scurge apa de ploaie.

După cum ziceam mai devreme, băieții veneau tare și când vedeau întinderea de apă ce credeți că făceau? Nimic. Treceau ca pr…