Treceți la conținutul principal

Lansare UNCHARTED 3: Drake’s Deception

Acum vreo 2 zile am fost la lansarea Uncharted 3 pentru PlayStation 3 asa ca o sa imi dau putin cu parerea despre jocuri console si viata in general acum. Dupa cum se vede in pagina dedicata eu sunt un jucator exclusiv pe PC (link cu ce ma joc) si mai ales de strategii si shootere. Asa ca pentru mine genul adventure si o consola sunt cam ca nuca in perete.

Totusi m-am uitat la oameni jucand si parea sa fie fun. Oricum de ras s-a ras foarte mult atat de cei care se jucau cat si de cei cei care priveau. Ce m-a surprins placut a fost ca mai toti cunoscutii cu PS3 laudau seria. De fapt nu laudau ci o ridicau in slavi ceea ce nu poate sa fie o coincidenta. Eu voi alege sa merg pe mana lor si sa ii dau verdictul de must play daca esti fan al genului.


Evenimentul a avut loc in noua locatie Club B52 ce acum se gaseste chiar in gradina Fabricii pe Strada 11 iunie nr 50. Locul e dragut desi mi se pare mult mai mic ca cel de dinainte. Par 2 cluburi total diferite dar in acelasi timp nu am fost niciodata la un eveniment in vechiul B52. Oricum e bine ca mai am inca un club aproape. Sa fie acolo la nevoie :)

Sa ma intorc la joc. Mi s-a parut ca seamana cu Prince of Persia ca stil si cu Indiana Jones ca actiune. Grafica nu rupe ca la shootere in general dar nici nu conteaza. Il joci pentru poveste. Si ca tot am ajuns la poveste Bobby zicea ca 2-ul l-a terminat de 4 ori. Moment in care mi-am dat seama ca pot sa numar pe primele doua degete de la mana jocurile pe care le-am terminat macar odata. V-am zis. I'm a multyiplayer type of guy.

Si asa pentru final ... trailerul jocului. Enjoy si sa-mi spuneti cum e jocul :)

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

StarCraft Remastered se lansează la vara

Pe vremea mea, drama băieților de școala generală era că fetele din clasă nu prea se uitau la noi. Băieții de liceu erau pe radarul lor, iar noi practic nici nu existam. Lucrul ăsta s-a schimbat prin clasa a 8-a când toți ne-am înălțat și practic au început să se uite mai cu jind la noi, dar deja era prea târziu.

În '98 când se întâmpla asta, apăruse StarCraft și primele net cafe-uri de prin București, iar toată atenția noastră era captată de acest joc. În fiecare clipă din zi doar asta vorbeam: terrani, protoși și zergi.

StarCraft a fost pentru mine primul joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer. Nici nu aveam calculator acasă pe vremea aia, dar after school-ul îl petreceam în net cafe-uri - fie jucând, fie uitându-mă la alții cum se jucau.

Nu eram deloc bun la joc, îmi luam bătaie cu o precizie elvețiană. Poate și din cauză că singura strategie pe care o aplicam era să îmi fac turrele - câmpuri întregi de turrele, iar mârlanii mei de adversari veneau cu carriere invizibi…

Ieri le-am arătat Bucureștiul celor 5 noi beri aduse în România de URBB

De două zile timeline-ul meu s-a umplut de bloggeri care primiseră pachetul din imagine. Poze din toate unghiurile, selfie-uri, nebunie. Eu cred că am primit ultimul lădița care avea frumos atașat următorul mesaj: "Descoperă Europa cu berea care ți se potrivește! #beertrip", așa că presiunea a fost maximă.

Eu ce fel de poză pot să pun ce deja n-a fost făcută de ceilalți? Pe drumul spre casă, ajutat și de constituția specifică de blogger ce trebuia să care 6 kilograme, mi-am zis să fiu o gazdă primitoare și să le arăt celor 5 beri noi o fărâmă de București.

Și pentru că tot zic de ele, dar nu le-am numit, acestea sunt: Grimbergen Ambreé, Kronenbourg 1664 Blanc, Angelo Poretti 4 Luppoli Original, Angelo Poretti 5 Luppoli Bock Chiara și Angelo Poretti 6 Luppoli Bock Rossa.

Alături de ele au fost două mutat aici de ceva vreme: Guinness și Weihenstephaner Hefe Weissbier.

Rezultatul este mai jos.














Problema unui food truck făcut din pasiune e că nu se ia niciodată în serios

Sâmbătă am fost la aniversarea celor de la Ground Zero la Verde Stop - un loc ce a văzut de-a lungul timpului câteva street food festivals. Am ajuns regulamentar la 2, mi-am luat o bere și m-am tolănit regulamentar pe iarbă. Deja de la a 2-a bere au început șoriceii să danseze prin stomac așa că am făcut un tur al food truck-urilor prezente.

La BurgerVan timpul de așteptare era de peste 45 de minute, la Pește Pâine nici nu deschiseseră la aproape 3 ore de când începuse evenimentul, iar la Dianei 4 norocul a făcut să aibă gulașul făcut dinainte așa că puteai să mănânci pe loc. Nu zic că m-am resemnat, că au un gulaș bun, dar speram să bag niște cartofi prăjiți de la Pește Pâine.

Au deschis și ei jumătate de oră mai târziu și imediat s-a făcut o coadă care s-a împrăștiat repede. N-am înțeles de ce, dar mi-am zis că ăsta e momentul să merg să iau niște cartofi. Țeapă. Urmau să îi facă în 30 de minute după spusele lor. Mmda. Bine.


Am mai zăbovit ceva timp la niște vorbe și bere, dar am z…