Treceți la conținutul principal

Ma! Tie iti place Centrul Vechi?

Centrul Vechi din Bucuresti este un loc mirific dar care sufera din pacate de cateva probleme. Nu stiu ce mi-a venit dar as vrea sa insir pe blog cateva dintre cele mai frapante.

Muzica prea tare in pub/bar/restaurant. Asta de fapt e o problema generala in Romania. Patronii acestor locuri nu isi dau seama ca ii vizitez pentru a sta de vorba cu diversi prieteni la un pahar de ceva. Nu vin sa ascult muzica. Nu vin sa tip la meseanu de vis a vis pentru ca nu putem sa ne intelegem om cu om din cauza volumul exagerat al muzicii (proaste in general). Nu imi fac sperante ce asta se va schimba vreodata.


Bauturi ieftine la preturi exagerate. Este jenant sa imi dai cu 10 lei berea pe care o gasesc in super market cu 2-3 lei. Inteleg ca ai si tu cheltuieli de acoperit dar oare nu e mai bine sa imi dai o bere la 15 lei care e chiar premium iar tu bere respectiva o iei la pret de importator cu 7-8 lei? Profitul tau este acelasi si eu nu ma simt inselat ca am platit de 3-4 ori pretul baturii. Plus ca asa te si diferentiezi de toate pub-urile/bar-urile din jurul tau care au toate aceleasi produse. Mie mi se pare un win win si pentru tine dar si pentru mine.

Mancarea neadecvata pentru tipul barului. Esti pub sportiv si tu vrei sa imi servesti muschiulet de vita in sos de branza albastra? Care este logica din spatele acestui meniu? Invata-ti locul si nu incerca sa exagerezi. Pub sportiv inseamna bere buna si diversa plus ceva de rontait. Nu trebuie sa te duci mai mult de atat si sa imi oferi ceva fancy. Nu ma scoate din atmosfera creata pentru ca atunci toata munca ta se duce naiba.

Inflexibilitatea unor chelneri/proprietare. Imagineaza-ti ca e barul gol goluti si noi venim zece persoane ce nu au loc la o singura masa. Vrem sa unim doua mese. Ni se spune ca nu se poate. Ii explicam ca nu vom sta spearati la 2 mese si vom plecat iar el va pierde bani. Tot nu se poate. Bine hai pa.

Cam ceva asemanator patesti si in barurile sportive. E barul gol si cu un prieten vrei sa vezi o cursa de ciclism si ii rogi sa dea sunetul mai tare ca deh e bar sportiv si tu ai venit sa vezi sport. Nu se poate ne pare rau. Dar apoi cand vin 3 oameni sa vada meciul de fotbal cu doua echipe obscure tot barul se umple de replicile idioate ale comentatorilor de fotbal de la TV. Bine ... aparent e ok sa urinam pe alte sporturi.

Praful si starea de asediu permanenta. Nu cred ca a fost saptamana in Centrul Vechi cand sa nu se sparga o strada. Peste tot e praf si mizerie. Cu putina ploaie locul se transforma cu succes intr-o valabila capcana de pitipoace pe tocuri de 12. Este incredibil ca in 4-5 ani nu au fost in stare sa termine lucrarile. Bonus mai sunt si proprietarii de barulete ce isi intind terasele pana in cea de vis a vis. Iar tu trebuie sa te strecori printre mese sau tot felul de gura casca pentru ca nu ai pe unde sa mergi.

Incoerenta Primariei cand vine vorba de gestionarea Centrului Vechi. Nu s-a facut nimic cu cap in zona aia. Barurile sunt aruncate totally random pe cele 5-6 stradute cand puteam sa avem strada irlandeza cu toate irish pub-urile frumusel aranjate. Strada cu fast food. Strada cu restaurante. O armonizare placuta. Bine hai ca asta e prea SF pentru Romania. Dar macar niste panouri de informare cu ce se petrece in Centrul Vechi sau unde se gasesc diferite baruri. Care sunt strazile. Ca si dupa 10+ ani de cand merg cu sfintenie in Centrul Vechi mi se pare imposibil sa tin pasul cu ce se petrece acolo. Sa nu mai zic cat de cat de confuz e pentru straini.

Cam astea sunt alea cele mai mari. Nu vreau sa o dau in xenofobie si sa trec pe lista si locatarii bronzati permanent ce isi fac veacul pe acolo si ocazional fura notele de pe mese ca apoi o sa ziceti ca am ceva personal cu ei. Nici de contrastul intre saracie si bogatie ce te izbeste la tot pasul - intai te paleste mirosul tricoului mulat si impodobit cu parfum ieftin ca apoi sa te paleasca mirosul de putrefactie ce vine din cocioabele darapanate. Asta e un subiect sensibil si nu o sa il comentez dar de restul mi-am permis.

Da chiar.... tie iti place cum arata Centrul Vechi?

Comentarii

  1. Ar mai fi un lucru nasol in centrul vechi: mai mult de jumatate din oamenii care il frecventeaza sunt niste cocalari mahniti. Si asta ma scarbeste cel mai tare.

    RăspundețiȘtergere
  2. Calitatea oamenilor din Centrul Vechi este o reprezentare exacta a celor care stau in Bucuresti. Daca intelegi ce vreau sa zic :)

    RăspundețiȘtergere
  3. si cu toate astea centrul vechi este plin, seara de seara. Asta de fapt nu intelegi tu, pe langa statutul aparte care iti vine din 1. ca ai imbatranit si 2. ca lucrezi in publicitate

    RăspundețiȘtergere
  4. Chestia acu mizeria şi praful şi mie mi se pare (încă) şocantă de fiecare dată când merg pe acolo. La asta se adaugă rromii care te jecmănesc pentru parcare de parcă ar plăti vreo contribuţie bănească la societatea asta, plus poliţiştii care trec pe lângă ei, dar nu fac nimic în sensul ăsta.

    Apoi chestia cu terasele întinse care aproape blochează spaţiul de circulaţie l-am observat şi eu. E ca şi cum ai mânca sau ai bea pe mijlocul străzii: nu tu delimitare sau marcare a limitelor, cel puţin vizual.

    Din păcate, din lipsă de inspiraţie uneori, sau din comoditate de alte ori, tot pe acolo eşuez de obicei în ideea că sunt multe pub-uri grămadă şi dacă nu găsesc loc undeva, sigur găsesc în imediata apropiere.

    Tot apropo de Centrul Vechi, mi-am amintit recent cum venisem eu într-una dintre vacanţe la bunici aici (ironic, ştiu) şi mă plimbam cu una dintre prietenele mele din copilărie prin faţa unor magazine cu tot felul de minunăţii şi cum m-am oprit în faţa unei vitrine cu o maşină de scris în vitrină şi mi-am promis că o să strâng bani şi o să-i rog şi pe ai mei să contribuie să mi-o cumpere. Apoi au apărut PC-urile. Şi în Centru Vechi bodegile.

    RăspundețiȘtergere
  5. - nu sunt cosuri de gunoi
    - nu sunt idicatoare cu numele strazilor sau idicatoare catre obiectivele turistice: Curtea Veche, Hanul Serban Voda , Hanul Manuc, Lupoaica din Piata Roma, Pasajul Macca Vilacrosse, Biserica Stavropoleos, Zlatari, Palatul CEC etc.
    - restaurantele ocupa tot drumul, ar trebui marcate zonele unde isi pot amenaja spatiul de servire
    - strazile Bacani, Blanari si str. Doamnei inca nu au fost valorificate, cluburile si barurile au preferat sa se inghesuie pe Lipscani, Selari ..
    - Curtea Veche nu este amenajata, acum chiar nu ai ce sa vizitezi, ar trebui sa faca un butic de unde sa poti cumpara o amintire, mai ales pentru strainii fascinati de Dracula si Vlad Tepes
    - ar fi utila o harta cu restaurantele dar si mai utila ar fi una cu strazile din Centrul Vechi
    - sa introduca parcare cu plata ca in Brasov si sa-i fugareasca pe parcagii

    RăspundețiȘtergere
  6. Mie imi place centrul vechi, am avut o supriza placuta sa vad aproape toate strazile pietruite dupa 6 luni, deci nu stiu la ce praf te referi. Ce nu-mi plac sunt preturile, care sunt pt tari mai civilizate asa...

    RăspundețiȘtergere
  7. am patit si eu faza cu furatul notei de pe masa acum 3 saptamani la o terasa - de atunci am decis sa nu mai calc pe la terasele din centrul vechi. da, stiu, o sa plang putin dupa TAPuri dar asta este :)

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

În ultimul an am mers pe jos cam 2480 de km

Zilele astea s-a împlinit un an de când am început să port o brățară de fitness. E vorba de un Garmin Vivofit 2 pe care nu l-am dat niciodată jos în ultimele 365 de zile - doar de curiozitate de a vedea cât merg pe jos într-un an. Răspunsul a fost puțin dezamăgitor:

Cam 2480 de kilometri parcurși pe jos într-un an.

Zic dezamăgitor pentru că speram să trec de 2500 până când scriu însemnarea asta.

Aplicația a contorizat doar vreo 2430 pentru că vreo 5-6 zile extrem de active au reprezentat erori de sincronizare și tot ce am făcut în zilele respective s-a pierdut în neant. Estimez eu că e vorba de vreo 50 de kilometri maxim.

În rest, cam așa arată treaba ca în imaginea de mai jos. Trei milioane și ceva de pași, o medie de 6.8 kilometri parcurși zilnic pe jos și un record de aproape 18 km într-o zi călduroasă de mai.


Problema este că deși valorile par mari, cu siguranță peste media bucureșteană, realitatea e că denotă sedentarismul modern. Citeam acum ceva vreme un studiu similar făcut p…

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

S-a întâmplat nefăcuta: Chefi la cuțite e mai digerabil ca MasterChef

Nu credeam că o să zic asta vreodată, dar Chefii la cuțite s-au transformat încet, încet într-un fel de Top Gear culinar. Prietenia dintre ei a început să își spună cuvântul și întreg show-ul a devenit mult mai ușor de digerat chit că nu este produs la nivelul calitativ MC.

Între timp au renunțat și la jignirile gratuite, doar de dragul de a fi, așa că întreaga experiență este una care binedispune. Știu că elitismul culinar își face cruce în acest moment, dar nici Chefii și nici MasterChefii n-au emisiuni care să aibă legătură cu gătitul.

M-am uitat la 4 episoade și nici snopit în bătaie moldovenească n-aș putea să îmi aduc aminte de vreun preparat care m-a impresionat sau o tehnică pe care am deprins-o.

Emisiunile sunt pe zona pur de entertainment, iar Chefii fac asta mai bine printr-o carismă tip grup de prieteni. Chit că e pe glume de cartier, recunosc că m-am uitat și am râs de multe ori la emisiunea lor. E posibil ca ăsta să fie un prin semn de stockholm syndrome.

Cu toate asta …