Treceți la conținutul principal

Blu Oktoberfest 2012

Cand ai fost ultima oara la un festival al berii? A trecut mult timp, nu? Stiu. Si la mine la fel. Sunt putin prea aglomerate pentru gustul meu. Prefer o berarie cu o terasa draguta. Mai putina lume si distractie mai multa. De asta are succes Oktoberfest sau mai bine spus conceptul de Oktoberfest. Cum ai intrat intr-un cortulet parca ai intrat in alt festival al berii.

Luni am fost la Blu Oktoberfest. Fratele roman si mult mai mic al festivalului. De fapt e vorba doar de cortul celor de la Hofbräu, care pentru cateva zile (17-22.09), zaboveste in gradina hotelului Radisson Blu. Zaboveste cu 3500 de litri de bere Hofbräu, specialitati bavareze (a se citi carnati si dulciuri) si muzica live.


Primul lucru pe care il observi cand intri la Blu Oktoberfest este discrepanta intre bancutele clasice de festival si oamenii la costum. Ti se va parea ciudatica asocierea asta, dar in acelasi timp o sa te bucuri ca macar la festivalul asta ai o companie mai selecta de meseni. Al doilea pe care o sa il vezi sunt dozatoarele de bere HB. O sa le vezi des. Apoi o formatie live si mese pline de lumea buna. Zic lumea buna pentru ca am ajuns si eu acolo ... desigur.

Seamana foarte mult ce ce se intampla pe vremuri la Oktoberfest-ul de langa Casa Poporului. Metri de bere, bunatati, muzica live si voie buna. Bonus! si multe nopti pierdute.  Ah! Those were the days. Zic asta cu o mica lacrima in coltul ochiului. Lacrima ce ar putea sa se scurga cu succes pe hanoracul HB luat din beraria din Műnchen.  V-am zis ca sunt un mic fan al lor, nu?

Cei de la Radisson au profitat de acest eveniment sa lanseze o platforma de social lifestyle pentru clientii fideli: The Lifestyle Society. Ideea este dragutica, dar eu nu prea sunt in target. Inca. Vorbim in 5 ani.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți și nici unul n-a învățat vreodată să gătească

Am o chestie care mă bâzâie recent: oamenii care nu știu să gătească și se laudă cu asta. Sunt mândri și înfumurați de această realizare. Parcă sunt mai buni decât noi ăștia fraierii care ne mai băgam ocazional mâinile prin ulei și grăsimi de animal. Și mă uit la ei și mai că îmi vine să le zic că sunt niște idioți.

Este imposibil să zici că nu știi să gătești. Aaah. Majoritatea tentativelor s-au terminat cu ceva ce nu putea să fie mâncat? Se întâmplă și data viitoare o să iasă mai bine că ai tras niște învățăminte. Dar de aici până la a te alinta și lăuda că nu tu nu știi să faci nimic - e drum lung.

Pui niște ulei în tigaie, arunci o mână de cartofi în uleiul încins, îi învârți până sunt galbeni-maronii - ai cartofi prăjiți. Spargi două ouă deasupra și le amesteci preț de câteva secunde până au aceeași culoare cu cartofii - bum! cartofi prăjiți cu omletă. Hai dă-o dracu că nu e greu.

Dacă ai mâncat vreodată mâncare gătită, șansele sunt de vreo 75% să o poți reproduce doar amestecân…

Povești adevărate: cum am m-am transformat din impostor în expert... de multifuncționale

Povestea este destul de amuzantă și cumva pleacă de la zicala corporatistă "Spune-mi câți oameni se pot uita în ecranul tău de la muncă ca să îți spun cât de nou ești în firmă". Ghinionul de neșansă a făcut ca vreo 2 ani să fiu poziționat fix în punctul cel mai traficat din open space: lângă multifuncționala ce deservea 60+ oameni.

Vrând, nevrând, toată lumea ajungea cel puțin odată pe săptămână la monstruozitatea mecanică de un metru jumătate înălțime ce ocazional mai dădea și gherle. Se uitau lung la ea, apăsau niște butoane cu vizibilă disperare și apoi se întorceau spre mine să mă întrebe dacă știu ce are de nu merge.

Acum ca să înțelegeți puțin nivelul meu expertiză în multifuncționale, trebuie să spun că până să ajung la jobul ăsta aveam o medie de o foaie printată pe an, iar asta nu este exagerare. De scanat nici nu are rost să zic ceva pentru că nu cred că am avut ocazia să fac asta înainte. Practic am putea spune că aveam atât de multă experiență în subiectul acest…

Carrier has arrived: Starcraft Remastered

Când prin martie anunțam că cei de la Blizzard vor scoate în vară Starcraft Remastered, același joc ca acum 19 cu o grafică mai buna, trebuie să recunosc că m-am bucurat ca o școlăriță. Primul meu joc pe care l-am jucat vreodată în multiplayer urma să primească o a doua șansă.

Ier s-a lansat pentru cei cu precomandă, nu îmi dau seama exact ce înseamnă asta, dar cert e că azi de dimineață am băgat un meci. Și cum mai bine să testez dacă Remastered-ul ăsta mă poartă pe rush-ul nostalgiei dacă nu cu un free for all vs 7 calculatoare pe Big Game Hunter?

A fost o nebunie, mă jur! Este fix același lucru ca acum aproape 20 de ani. A durat o eternitate să scot toate cele 7 calculatoare, 45 de minute la vârsta asta se simt altfel ca la 12-13 ani, dar a meritat! M-am simțit ca în '98 în acel net cafe mucegăit de pe lângă generală unde aveai experții în spatele tău care își dădeau cu părerea ce ar trebui și ce n-ar trebui să faci. #dăsătetreceu

Strategia aplicată a fost cea clasică care mie…