Treceți la conținutul principal

Ce faci cand ai o generatie fara viitor?

Poate am inceput sa am preocupari de oameni mari, dar mi se pare ca generatiile care vin din urma sunt lipsite de perspective. In weekend stateam in casa si auzeam niste copilasi jucandu-se afara. M-a bucurat zumzetul lor, pentru ca pe strada mea mai rar auzi prichidei jucandu-se. Ca un mos curios, am scos capul pe geam, ca sa inteleg mai bine ce se intampla. In acel moment am trait unul dintre cele mai triste momente din viata mea.

Fetitele de 4-5 anisori nu se jucau frunza sau fata, ci tipau "fiare vechi cumparam". Mi-a ramas un gust amar. In joaca isi copiau parintii. In joaca isi verbalizau viitorul. Atunci mi-am dat seama ca m-am inchis intr-o bula. Cu niste ochelari de cal am preferat sa imi vad de treaba mea si atat. Acum stau si ma intreb daca vreau sa ii dau jos. Mi-a fost bine pana acum. De ce m-ar interesa ce se intampla cu copii anilor 2000? Nimeni din exterior nu s-a interesat de mine.

Nu am ajuns la nicio concluzie, dar inca ma gandesc ca poate noi am gresit. Poate noi i-am dus in situatia asta prin nepasarea noastra. Prin ignorarea lucrurilor care conteaza cu adevarat. Protestam impotriva scumpirii benzinei, cresterea accizelor la tutun sau marirea tva-ului ... dar nu ne intereseaza ce se intampla cu sistemul de invatamant. Deh! Noi am terminat si nu ne mai intereseaza.

Asta imi aduce aminte de o poveste/pilda mai veche. Doua tari au primit fonduri europene nerambursabile. Prima a ales sa investeasca acei bani in infrastructura (construit autostrazi) iar a doua a ales in educatie. Dam timpul cativa ani mai tarziu. S-a constatat ca a doua tara a reusit sa isi dubleze valoarea salariului minim pe economie, pe cand prima si l-a pastrat la acelasi nivel.

Iti cam ridica niste semne de intrebare, daca avem nevoie neaparat de autostrazi .... nu?

Eh. O sa imi treaca foarte repede aceste cugetari din putul gandirii si o sa imi revin la normal vechiul nihasa. Cum e si normal de altfel. (jelly?)

Comentarii

  1. Viata trebuie traita nu visata,multi ajungem la concluzia asta in final.
    Cu toate astea nu toti ne permitem sa jucam, desi unii ar spune ca o copilarie frumoasa poate constitui o viata frumoasa.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Deschidere: Shoteria Stația Fantastică

Generația nouă de petrecăreți din Centrul Vechi a dat naștere unui concept interesant: fast bar-ul. Locul unde ajungi să bei ceva cu niște prieteni înainte de poposi într-un club. Așa de încălzit puțin și de intrat în spiritul de petrecere. E locul unde n-ai scaune să te parchezi la povești sau să zăbovești cu orele. Totul e pe repede înainte.

E suficient să ajungi o seară în Shoteria 1 - Stația de primă alcoolizare - să simți pe pielea ta cât de bine a prins. Grupuri și grupuri de oameni care vin să dea un shot - două înainte de a se duce regulamentar la 23:00 în club. Ajută și faptul că au varietate de shot-uri pentru toate gusturile, așa că nu mare e mirarea să vezi grupuri de fete cot la cot shot la shot cu grupuri de băieți.

Lucrurile au mers atât de bine în ăștia 2 ani de Shoteria 1 încât vineri au mai deschis un loc. De data asta s-au concentrat pe long drinks sau shotail-uri cum le zic ei. Un loc puțin mai măricel ca primul, dar sub același concept-umbrelă. Un loc unde să pet…

Monitoarele de gaming, 9 ani mai târziu

Săptămâna trecută am dat o fugă să văd cele mai noi monitoare de gaming de la Samsung și mi-am adus aminte de o întâmplare la un lan party de acum 9 ani. Ne-am strâns noi în sufrageria unui prieten și ne-am chinuit regulamentar să facem rețeaua să meargă. Pe vremea aia așa stăteau lucrurile, te strângeai, băgai niște bere și vreo 5 ore te chinuiai să vă vadă rețeaua pe toți.

Octavian Fulger de la WASD primise un monitor de gaming în teste și l-a adus la micul nostru lan party. Ca să înțelegeți ce însemna atunci un monitor de gaming, noi majoritatea încă eram pe monitoare cu tub. Era science fiction ideea de monitor led de gaming.

Ăsta mai avea în plus și comenzile pe touch. Incredibil. Nici nu apăruse prima generație de Iphone, touch-ul era la nivelul fantezist de tehnologie. Eh. Pleacă Fulger să ia niște ceva și ne lasă pe noi, maimuțele, cu monitorul cu touch.

Nu exagerez, cred că 30-40 de minute ne-am chinuit să îl pornim. Ceva nu se lega. Încercam să îl atingem în toate felurile …

Social Media Summit București 2017

S-au vorbit multe ieri la Social Media Summit, dar un lucru m-a bucurat enorm: Este oficial! Facebook Apps au murit și au fost declarate moarte în cadrul unei conferințe. Poate părea amuzant pentru unii, alții știau asta de 2-3 ani, dar e bine că în sfârșit putem închide capitolul ăsta rușinos din social media.

În rest, blogging-ul a fost declarat market standard și a ajuns într-o zonă de normalitate similară socialului (dpdv al canalelor de comunicare). Nu mai e nimic special să fii blogger, la fel cum toată lumea se așteaptă ca un brand să fie social. Viitorul stă sub semnul videoului și a creatorilor de conținut video. Vloggerii sunt factorul exotic de anul trecut pentru oamenii din comunicare.

Partea a doua a zilei a venit cu o inițiativă interesantă: introducerea în clasificarea ocupațiilor din România a job-urilor astea apărute în ultimii ani: ux designer, socia media manager, front end etc.

Insight-ul este unul destul de amuzant, mai toată lumea care lucrează pe un job din ace…